Vatamare corporala din culpa , art 184 , alin 1 ,3 Cod Penal. Reindividualizare pedeapsa in functie de gradul de culpa. Latura civila. Pozitia procesuala a asiguratorului. Natura juridical a raspunderii asiguratorului pentru recuperarea prejudiciului... Decizie nr. 67 din data de 24.02.2010
pronunțată de Tribunalul Sibiu

Constata ca prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu din data de 24.03.2008 s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului T I, pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 184 alin. 1 si 3 Cpen., vatamarea corporala din culpa.
In fapt, s-a retinut ca inculpatul in data de 14.02.2007, in jurul orelor 18,00 ca urmare a nerespectarii dispozitiilor privind circulatia pe drumurile publice a produs un accident de circulatie soldat cu vatamarea corporala a victimei AVce a suferit leziuni vindecabile in 12-14 zile de ingrijiri medicale.
Prin sentinta penala nr. 156 din 23.03.2009, Judecatoria Sibiu, in baza art. 184 alin. 1 si 3 Cpen. a condamnat inculpatul T I la o pedeapsa de 1 an inchisoare.
In baza art. 71 alin. 2 Cpen. a interzis inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a si b Cpen.
In baza art. 81 alin. 1 Cpen. a suspendat conditionat executarea pedepsei pe o durata de 3 ani, termen de incercare stabilit in conditiile art. 82 alin. 1 Cpen.
In baza art. 71 alin. 5 Cpen. pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale a suspendat si executarea pedepsei accesorii.
In baza art. 359 Cpp. a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 si 84 Cpen.
In baza art. 14 si 346 alin. 1 Cpp. cu aplicarea art. 998-999 Cciv. a obligat inculpatul la plata sumelor de:
- 628,36 lei cu dobanda legala la data platii catre partea civila Spitalul Clinic Judetean Sibiu cu titlu de despagubiri materiale si
- 10.500 lei cu titlu de daune morale si 119,61 lei cu titlu de despagubiri materiale catre partea civila Artemic Vasile Adrian.
In baza art. 54 cu aplicarea art. 43 din Legea nr. 136/1995 a obligat societatea de asigurare S.C. ASIGURARE REASIGURARE OMNIASIG S.A. BUCURESTI, in calitate de asigurator de raspundere civila, conform politei de asigurare obligatorie sa preia riscul asigurat si sa plateasca partilor civile despagubirile stabilite in sarcina inculpatului prin prezenta sentinta, in limita prevederilor contractului de asigurare existent.
S-a retinut prin hotarare ca in data de 14.02.2007, in jurul orei 18,25, inculpatul T I a condus autoturismul marca Opel Astra pe str. Salzburg, dinspre localitatea O S spre Sos. A I din mun. Sibiu.
Ajungand in intersectia cu Sos. A I inculpatul nu a respectat indicatorul „STOP” si a efectuat manevra de viraj stanga pentru a se incadra in trafic, desi a sesizat ca pe drumul prioritar - Sos. AI – circula autoturismul marca Hyundai Accent ce era condus de partea vatamata A V si care se indrepta spre centru. In conditii de vizibilitate redusa, mai exact pe timp de noapte si ploaie, partea vatamata a initiat manevra de franare insa nu a putut evita impactul intre cele doua autoturisme care s-a produs in momentul cand autoturismul inculpatului traversa banda de mers a autovehiculului sau. Astfel, in urma impactului intre partea centrala fata a autoturismului Hyundai Accent si partea dreapta spate a autoturismului Opel Astra, acesta din urma a fost proiectat in afara partii carosabile a soselei
Prin accidentul rutier, partea vatamata Ar V a suferit leziuni corporale ce au necesitat 12 – 14 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare, iar pentru inculpat durata necesara vindecarii a fost initial de 8 – 9 zile si ulterior s-a prelungit la 25 – 30 zile.
S-a stabilit ca cei doi conducatori auto nu au fost sub influenta bauturilor alcoolice.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs inculpatul solicitand achitarea pentru savarsirea infractiunii, culpa apartinand in exclusivitate partii vatamate A V
In motivarea recursului se arata ca instanta a apreciat in mod gresit starea de pericol creata de catre inculpat prin nerespectarea semnificatie indicatorului rutier „Stop”.
Inculpatul a oprit la indicatorul „Stop” respectandu-i semnificatia, lucru reiesit si din expertiza tehnica executata, insa instanta de fond nu a retinut aceasta sustinere. De asemenea, culpa retinuta partii vatamate in producerea accidentului, de 30%, are un cuantum foarte mic raportat la intreaga activitate a partii vatamate. De aceea se propune ca in cazul in care nu se dispune achitarea sa se retina o culpa de 50% in sarcina partii vatamate. Pe cale de consecinta, urmeaza ca si latura civila in ce privesc despagubirile civile, sa fie diminuata cu acelasi procent.
Examinand recursul declarat prin prisma motivelor de recurs precum si din oficiu, privind temeinicia si legalitatea lui, tribunalul constata recursul inculpatului ca fondat si il va admite.
Intr-adevar starea de fapt a fost corect retinuta de catre instanta iar incadrarea juridica este legala si temeinica.
Urmeaza a retine criticile aduse hotararii in ce priveste cota de contributie la producerea accidentului din partea fiecaruia dintre persoanele angrenate in acest accidente rutier.
Instanta de fond a retinut in sarcina partii vatamate o culpa de 30% in producerea accidentului determinata de circularea cu o viteza peste limita legala prevazuta de lege pe acel sector de drum unde, trebuia sa circule cu 50 km/ora dar el a circulat cu 100 km/ora.
In cauza s-au efectuat doua expertize tehnice privind dinamica accidentului in care se retine imprejurarea ca inculpatul nu a oprit autoturismul la aparitia indicatorului rutier cu semnificatia „Stop” si a patruns in intersectie iar momentul impactului a fost de 3,47 secunde. Cu alte cuvinte, daca inculpatul dadea dovada de diligenta necesara oprind autovehiculul si fara a intra in intersectie, accidentul putea fi evitat, partea vatamata depasind intersectia. Patrunderea in intersectie a fost cauza care a generat impactul mai cu seama ca oprirea la indicatorul „Stop” este imperativ obligatorie si nu este facultativa pentru cei care intalnesc acest semn rutier.
Avand in vedere aceste imprejurari, nu se poate retine ca inculpatul nu are nici o culpa in producerea accidentului si pe cale de consecinta se impune achitarea acestuia pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa.
Totusi, este obligatoriu de reapreciat culpa partii vatamate care a rulat cu autovehiculul cu o viteza de 100 km/ora, dublul vitezei admise in localitati si care desigur a apreciat gresit ca poate evita orice pericol aparut in cazul vitezei pe care o avea.
Partea vatamata prin activitatea sa a constituit un pericol pentru orice cetatean al municipiului, atata timp cat in zone de strazi care se intersecteaza in interiorul orasului a circulat cu o viteza dubla decat cea stabilita prin normele legale.
Instanta a constatat ca se impune o reindividualizare a pedepsei aplicate inculpatului si o reanalizare a laturii civile a cauzei.
Instanta, avand in vedere ca inculpatul nu a mai fost condamnat anterior, ca a recunoscut fapta si ca a colaborat cu organele de cercetare penala urmeaza a redus pedeapsa de la 1 an inchisoare la 3 luni inchisoare.
Instanta a mentinut dispozitiile privind suspendarea conditionata a executarii pedepsei si motivele pentru ca a fost acordata suspendarea conditionata de catre instanta de fond.
Instanta a redus termenul de incercare stabilit in baza art. 81 al. 1, 82 al. 1 Cod penal, de la 3 ani la 2 ani si 3 luni.
De asemenea a redus cuantumul daunelor morale la plata carora a fost obligat inculpatul catre partea civila A V de la suma de 10.500 lei la suma de 3.500 lei, mentinand gradul culpei stabilite in sarcina partilor prin sentinta recurata.
Practica judiciara apreciaza ca instanta de judecata este obligata sa constate calitatea de asigurator a societatii de asigurare fara sa faca aprecieri cu privire la obligarea acesteia la plata despagubirilor. Aceasta obligatie rezida din insasi contractul de asigurare.
A inlaturat din sentinta atacata dispozitia privind obligarea societatii de asigurare S.C. Asigurare Reasigurare OMNIASIG S.A. Bucuresti sa preia riscul asigurat si sa plateasca partii civile despagubirile stabilite in sarcina inculpatului in limita contractului de asigurare existent.
A constatat ca S.C. Asigurare Reasigurare OMNIASIG S.A. Bucuresti are calitatea de asigurator de raspundere civila in cauza.
A mentinut celelalte dispozitii ale sentintei recurate.
Asa fiind, instanta, in baza art. 3859-15 Cod procedura penala,a admis recursul formulat de inculpatul T I, impotriva sentintei penale nr. 156/25.03.2009 a Judecatoriei Sibiu, pe care a casat-o in sensul celor de mai sus.