Incheiere De Indreptare Eroare Materiala Decizie nr. - din data de 12.10.2009
pronunțată de Judecatoria Valenii de Munte

Prin cererea inregistrata pe rolul instantei petenta M. M. a solicitat indreptarea erorii materiale in ceea ce priveste numele, in sentinta civila din 23.03.1989 a Judecatoriei Valenii de Munte.
In motivarea cererii, s-a aratat ca in mod gresit avocatul angajat la acea vreme, fara acordul petentei, a solicitat desfacerea casatoriei si reluarea numelui. Petenta sustine ca aceasta neintelegere a fost descoperita atunci cand a intocmit dosarul pentru pensia de urmas, ea continuand convietuirea cu sotul sau pana la decesul acestuia.
Cererea nu a fost motivata in drept.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine ca cererea este neintemeiata si urmeaza sa o respinga ca atare.
Potrivit art. 281 cod procedura civila, erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea si sustinerile partilor sau cele de calcul, precum si orice alte erori materiale din hotarari sau incheieri pot fi indreptate din oficiu sau la cerere.
Textul de lege are in vedere erorile materiale si omisiunile ce pot fi indreptate fara a duce la o schimbare a solutiei data in dosar.
Petenta afirma ca avocatul nu a inteles ca partea pe care o asista (prezenta de altfel personal la momentul dezbaterilor) ar fi renuntat la judecata, deci la desfacerea casatoriei.
Aceasta eroare, insa, putea constitui doar motiv de exercitare a cailor de atac (apel, recurs), reprezentand o posibilitate de a obtine o solutie contrara.
Sentinta civila din 23 martie 1989 a fost comunicata reclamantei, care nu putea sa nu observe dispozitivul prin care se desface casatoria, independent de o eroare materiala cu privire la sustinerile partilor.
Principiul securitatii circuitului civil impune ca o hotarare judecatoreasca definitiva sa nu poata fi modificata decat in conditiile si limitele exercitarii cailor extraordinare de atac. Posibilitatea inlaturarii, indreptarii erorilor materiale oricand (nelimitata in timp) se justifica prin efectele reduse ale acestei operatiuni, asupra sensului dispozitiei din hotarare (neputandu-se transfera, de exemplu, admiterea actiunii, in respingerea actiunii).
Pentru aceste motive instanta respinge cererea ca neintemeiata.