Procedura civila - Fond Funciar - manifestari procesuale a exceptiei autoritatii de lucru judecat - lipsa triplei identitati prev. de art. 1201 Cod civil
Prin Sentinta nr. 1419/24.10.2011 pronuntata de Judecatoria C-lung. Mold. s-a respins plangerea avand ca obiect "fond funciar", formulata de petenta CA in contradictoriu cu intimatii Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Suceava, si Comisia Comunala de fond funciar Vama, ca nefondata.
Pentru a hotari astfel, instanta a retinut ca prin cererea adresata Comisiei comunale de fond funciar Vama si inregistrata sub nr. 330/14 ianuarie 2011 petenta CAa solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 1.000 ha teren pasune si neproductiv situat pe raza comunei Vama la locul numit "Deita", aratand ca terenul solicitat a apartinut defunctilor NN - strabunic, EN bunic, GN tata si respectiv autorilor acestora si ca a solicitat in termen legal suprafata de teren, insa din eroare a indicat amplasamentul ca fiind "Fundul Deii"
Prin corespondenta purtata cu Comisia comunala de fond funciar Vama petenta a insistat ca aceasta cerere sa fie inaintata din nou Comisiei Judetene Suceava, cu motivarea ca nu are relevanta ca in cauza s-a mai pronuntat o hotarare, solicitand ca din nou Comisia Judeteana Suceava sa se pronunte pentru a putea ataca hotararea cu plangere la judecatorie, in acest context fiind pronuntata Hotararea nr. 268/23 iunie 2011 impotriva careia s-a formulat plangere in acest dosar.
Potrivit prevederilor art. 3 - Titlul VI din Legea nr. 247/2005, persoanele interesate au avut posibilitatea de a formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate in termen de 60 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, termenul fiind prelungit ulterior pana la data de 30 noiembrie 2005, sub sanctiunea decaderii din termen.
De asemenea potrivit art. 9 alin. 3 teza finala din Legea 18/1991 republicata si modificata, natura juridica a acestui termen este aceea a unui termen de decadere, astfel ca nerespectarea lui atrage insasi stingerea dreptului subiectiv civil, concret, de reconstituire a dreptului de proprietate, in conditiile legii.
Prin urmare, aceasta cerere depusa la data de 14 ianuarie 2011 este in afara termenului prevazut de legile fondului funciar.
In situatia in care petenta sustine ca aceasta este cererea pe care ea a formulat-o in termen, insa a fost in eroare cu privire la amplasament, instanta retine ca asupra cererii formulate, instanta de judecata s-a pronuntat in mod definitiv si irevocabil, hotararile intrand in puterea lucrului de judecat.
Astfel prin Sentinta civila nr. 1194 din 29 septembrie 2006 a Judecatoriei Campulung Moldovenesc ramasa definitiva si irevocabila prin Decizia nr. 591 din 22 februarie 2007 a Tribunalului Suceava a fost respinsa, ca nefondata, plangerea formulata de CA in contradictoriu cu intimatii Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Suceava, Comisia Comunala de fond funciar Vama, Comisia Comunala de fond funciar Vatra Moldovitei, Comisia Comunala de fond funciar Frumosu si Directia Silvica Suceava.
Cauza a avut ca obiect cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pe care numita CA a formulat-o in temeiul Legii 247/2005 si prin care aceasta solicita reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafata de 430 ha teren care ar fi apartinut strabunicului sau NN, bunicului sau NL, tatalui sau NG si despre care aceasta a sustinut ca s-ar afla pe raza mai multor comune, respectiv Frumosu, Vama si Vatra Moldovitei.
De asemenea prin Sentinta civila nr. 378 din 25 februarie 2009 a Judecatoriei Campulung Moldovenesc ramasa definitiva si irevocabila prin Decizia nr. 1155 din 02 iunie 2009 a Tribunalului Suceava a fost respinsa, ca nefondata, plangerea formulata de CA in contradictoriu cu intimatii Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Suceava si Comisia Comunala de fond funciar Frumosu.
Aceasta cauza a avut ca obiect cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pe care numita CA a formulat-o in temeiul Legii 247/2005 si prin care aceasta solicita reconstituirea dreptului de proprietate pentru mai multe suprafete de teren, printre care si 1000 ha teren pasune neproductiv situata la locul numit ,,Fundu Deii" in calitate de mostenitoare dupa defunctii NN - strabunic, EN bunic, GN tata.
Autoritatea de lucru judecat cunoaste doua manifestari procesuale, aceea de exceptie procesuala (conform art. 1201 C.civ. si art. 166 C.proc.civ.) si aceea de prezumtie, mijloc de proba de natura sa demonstreze ceva in legatura cu raporturile juridice dintre parti (conform art. 1200 pct. 4, art. 1202 alin. (2) C.civ.).
Atat in literatura de specialitate cat si in practica judecatoreasca se retine ca daca in manifestarea sa de exceptie procesuala, autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevazuta de art. 1201 C.civ. (obiect, parti, cauza), nu tot astfel se intampla atunci cand acest efect important al hotararii se manifesta pozitiv, demonstrand modalitatea in care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase in raporturile dintre parti, fara posibilitatea de a se statua diferit.
Puterea de lucru judecat este inclusa de lege in categoria prezumtiilor legale, potrivit art. 1200 pct. 4 cu referire la art. 1202 alin. (2) C.civ., ceea ce inseamna ca puterea de lucru judecat prezuma ca hotararea judecatoreasca irevocabila corespunde adevarului si nu se poate intr-o alta actiune sa se pretinda stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat prin hotararii judecatoresti anterior.
Aceasta reglementare in forma prezumtiei vine sa asigure nevoia de ordine si stabilitate juridica si nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevazut de art. 6 din CEDO, deoarece dreptul de acces la justitie nu este unul absolut, el poate cunoaste limitari, decurgand din aplicarea altor principii (cauza Lungoci contra Romaniei).
Prin urmare, chiar daca nu ne aflam in prezenta triplei identitati prev. de art. 1201 Cod civil pentru a fi data autoritatea de lucru judecat (intrucat in celelalte dosare s-a facut plangere impotriva altor hotarari emise de Comisia Judeteana Suceava), instanta retine aceste hotarari judecatoresti invocate mai sus ca mijloc de proba prin care s-a stabilit in mod definitiv si irevocabil ca petenta CA nu este indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafetele de teren solicitate. De altfel si in probatoriul depus la prezentul dosar petenta a inteles sa depuna copii dupa declaratiile martorilor audiati in dosarele in care s-au pronuntat hotararile de mai sus.
Nu este posibil ca petenta sa depuna noi cereri in afara termenelor prevazute de legile fondului funciar in care sa isi modifice fie suprafata, fie amplasamentul, fie cate un autor si sa pretinda ca este aceeasi cerere depusa in termen, pe care Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor si instanta de judecata sa o analizeze din nou.
In consecinta, fata de motivele invocate mai sus, instanta urmeaza sa respinga plangerea ca nefondata.