Contestatia formulata impotriva hotararii Comitetului Creditorilor. Competenta de solutionare a acesteia si locul depunerii ei.
Contestatia formulata impotriva hotararii Comitetului Creditorilor se solutioneaza de catre Adunarea Creditorilor, secretariatul acesteia fiind asigurat de administratorul judiciar/lichidator daca nu s-a dispus altfel.
- Art.13 alin.1 din Legea 85/2006
- Art.17 alin.6 din Legea 85/2006
Investirea directa a judecatorului sindic, fie cu o solicitare de analiza a unei hotarari a comitetului creditorilor, fie cu o solicitare de a impune o activitate altor organe participante la procedura (in conditiile in care nu se face dovada ca s-ar fi cerut mai intai acestora sa desfasoare respectiva activitate si, eventual, au refuzat desi legea prevede faptul ca respectivele organe ar trebui mai intai investite) este evident inadmisibila (chiar daca, pe teza a doua inadmisibilitatea ar deriva dintr-o forma de prematuritate implicita).
(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A V-A CIVILA,
DECIZIA CIVILA NR. 1948 din 06.11.2012)
Asupra recursului de fata constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata la data de 05.07.2011, in cadrul dosarului de insolventa/faliment 49386/3/2008, creditorul SC B SA a formulat contestatie impotriva hotararii adoptata de Comitetul Creditorilor debitorului SC B SA, din data de 29.06.2011.
In motivarea cererii se arata ca BPI nr. 7185/22.06.2011 s-a publicat convocarea Comitetului Creditorilor pentru data de 29.03.2011, avand ca ordine de zi aprobarea raportului privind retributiile restante ale salariatilor in conformitate cu dispozitiile art. 123 alin. 1 si 2 din legea 85/2006.
La data stabilita Comitetul Creditorilor a aprobat acest raport, dar creditorul si-a manifestat votul negativ.
Hotararea comitetului este nelegala pentru ca lichidatorul judiciar nu a intocmit nici un raport privind aceste retributii, iar plata retributiilor restante urma sa se faca din suma de 860.230 lei, care a fost incasata de debitor prin infiintarea popririi, pe conturile creditorului si care trebuie restituita in baza deciziei instantei de recurs.
Prin sentinta civila 7733/26.10.2011, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VII-a a dispus respingerea contestatiei.
In motivare a aratat ca:
Cererea creditorului se va respinge ca inadmisibila pentru ca nu intra in competenta de solutionare a judecatorului sindic asa cum prevede art. 11 din legea 85/2006, ci in competenta Adunarii Creditorilor asa cum prevede art. 17 lain. 6 din legea 85/2006: impotriva actiunilor, masurilor si deciziilor luate de comitetul creditorilor, orice creditor poate formula contestatie la adunarea creditorilor, in termen de 5 zile de la luarea acestora.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs creditoarea contestatoare SC B SA, solicitandu-se admiterea acestuia si casarea sentintei recurate (nu s-a indicat expres consecinta casarii, in concluziile scrise indicandu-se drept consecinta a casarii "a dispune lichidatorului judiciar convocarea adunarii creditorilor in vederea solutionarii contestatiei).
In motivarea recursului s-au invederat motivele pentru care, in opinia contestatoarei, Hotararea din 29.06.2011 adoptata de Comitetul Creditorilor in procedura insolventei ar fi nelegala, dupa care s-a invederat ca judecatorul sindic a dispus respingerea contestatiei formulate de catre subscrisa S.C. B S.A. pentru ca nu intra intra in competenta de solutionare a judecatorului sindic asa cum prevede art. 11 din Legea nr. 85/2006, ci in competenta Adunarii Creditorilor asa cum prevede art. 17 alin. 6 din Legea nr. 85/2006.
Or, cele retinute ar fi netemeinice si nelegale, pentru urmatoarele considerente:
Temeiul legal al contestatiei formulate este art. 17 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.
Contestatia a fost formulata in temenul legal de 5 zile de la adoptarea hotararii contestate, a fost inregistrata la dosarul instantei si a fost adresata adunarii creditorilor debitoarei S.C. B S.A.
Mai mult, a solicitat judecatorului-sindic sa ii puna in vedere lichidatorului judiciar R IPURL sa dispuna convocarea adunarii creditorilor, avand ca unic punct pe ordinea de zi solutionarea contestatiei formulate de catre subscrisa impotriva masurii dispuse de comitetul creditorilor din data de 29.06.2011.
Prin urmare, contrar celor retinute in cuprinsul sentintei recurate, contestatoarea nu a investit judecatorul sindic cu solutionarea acestei contestatii.
In acest fel, arogandu-si atributii de solutionare a acestei contestatii, in lipsa investirii instantei cu solutionarea acesteia, judecatorul sindic a comis un exces de putere, fiind astfel incident cazul de casare a hotararii prevazut de art. 304 pct 4 din Codul de Procedura Civila.
Mai mult, prin respingerea (ca inadmisibila) a contestatiei formulate - desi, astfel cum am aratat, prezenta contestatie nu a fost deferita spre solutionare judecatorului sindic - a fost incalcat si dreptul recurentei de a ne fi solutionata pe fond contestatia formulata.
Acesta ingerinta se apreciaza ca este cu atat mai grava cu cat aceasta a fost savarsita chiar de catre judecatorul sindic, adica chiar de catre organul care aplica procedura insolventei si care trebuie sa asigure respectarea drepturilor participantilor la procedura insolventei.
In drept recurenta a invocat art. 8, 149 legea 85/2006, coroborate cu art. 299 si urm. Cpc.
Intimata SC D I SA a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea, in principal, pe cale de exceptie recursul formulat de creditoarea SC B SA B impotriva sentintei civile nr. 7733/26.10.2011 pronuntata in dosarul nr. 49386/3/2008/a02 pe rol la Tribunalul Bucuresti - Sectia a VII -a Civila, iar in subsidiar de a respinge recursul ca nefondat
In motivarea insa a exceptiei impotriva recursului, intimata creditoare a aratat ca, in temeiul dispozitiilor art. 105 alin. 2 din Codul de procedura civila intelege sa invoce nulitatea absoluta a sentintei civile nr. 7733/26.10.2011 pronuntata in dosarul nr. 49386/3/2008/a02 pe rol la Tribunalul Bucuresti - Sectia a VII -a Civila raportat la faptul ca nu o fost respectate dispozitiile art. 7 din Legea nr. 85/2006 privind citarea partilor. Fata de aceste sustineri este evident ca exceptia reprezinta, de fapt, indicarea unui posibil motiv de casare a sentintei si nu se poate raporta la recurs, ci la actul jurisdictional atacat (sentinta) fiind o veritabila critica a acesteia, facuta insa de o parte ce solicita respingerea recursului! In orice caz, fata de calificarea argumentelor data insedinta publica, Curtea urmeaza a le analiza ca atare.
Pe fondul cauzei recurenta a invederat urmatoarele aspecte :
Potrivit dispozitilor art. 108 alin. 4 Cod procedura civila, nimeni nu-si poate invoca propria culpa in aparare.
In speta, ceea ce face recurenta este sa indrepte propria sa greseala la momentul introducerii contestatiei impotriva deciziei Comitetului creditorilor.
Astfel, cunoscand aspectul votarii in cadrul Comitetului creditorilor si cunoscand faptul ca subscrisa detine o creanta majoritara, peste 60% din masa credala, recurenta a incercat in fapt introducerea unei actiuni direct la judecatorul sindic, intrucat in cazul unui vot in Adunarea creditorilor, propria lor contestatie ar fi fost respinsa.
Ulterior, luand act de motivele privind respingerea contestatiei, incearca prin prezenta actiune sa readuca pe ordinea de zi a Adunarii creditorilor votarea propriei sale contestatii, avand in vedere faptul ca de la acea data si pana in prezent s-a schimbat ponderea la masa credala prin preluarea in contul creantei de catre intimata creditoare a tuturor activelor debitoarei aflata in procedura de insolventa, actiune care face obiectul solutionarii altor actiuni si contestatii.
In drept creditoarea a invocat dispozitiile art. 108 art 115 Cod procedura civila coroborate cu art. 7,11,13,14,16 149 din Legea nr. 85/2006.
Examinand sentinta recurata prin prisma criticilor formulate, in raport de actele si lucrarile dosarului si dispozitiile legale incidente in materie, Curtea constata ca recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi aratate in continuare:
In mod corect judecatorul-sindic a indicat ca, atat din enumerarea prevazuta de art. 11 din legea 85/2006 (atributiile judecatorului sindic), cat si din prevederea expresa a art. 17 alin. 6 din aceeasi lege, cenzurarea masurilor si deciziilor luate in comitetul creditorilor, cum e cazul hotararii atacate, nu-i apartine (cel putin nu in mod direct) contestatia impotriva acestora trebuind a fi solutionata de Adunarea Creditorilor.
Or, motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 4 si invocat de recurenta ("cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti"), vizeaza o atitudine activa ilicita a instantei, in sensul reglementarii/stabilirii unei situatii de drept si de fapt, iar nu simpla indicare, prin sentinta judecatoreasca, a limitelor atributiilor puterii judecatoresti fata de alte organe (ceea ce e cazul in speta).
De asemenea, faptul ca, de la inceput, recurenta nu s-ar fi adresat judecatorului-sindic, care nu ar fi inteles acest lucru, nu rezulta din datele spetei, contestatia la hotararea Comitetului Creditorilor avand o formulare ambigua, indicand in introducere pe langa Adunarea creditorilor "domnule Presedinte" si, mai mult, avand in final o solicitare expresa adresata judecatorului sindic in temeiul art. 17 alin. 6 din legea85/2006, articol ce, asa cum am aratat mai sus, nu priveste competentele acestuia. In aceste conditii, hotararea de inadmisibilitate data de judecatorul-sindic, prin care expliciteaza atributiile diverselor organe, apare drept logica, iar nu depasind atributele puterii judecatoresti, o depasire a acestora fiind, la acel moment, exact solutionarea contestatiei pe fondul celor invocate.
De asemenea, Curtea precizeaza ca, chiar daca intelegea sa depuna un astfel de act si spre stiinta judecatorului sindic, recurenta-creditoare era obligata sa respecte, dispozitiile art. 13 alin. 1 din legea 85/2006 care prevede faptul ca convocarea, prezidarea si secretariatul Adunarii Creditorilor sunt in sarcina administratorului judiciar/lichidatorului daca nu s-a dispus astfel, astfel incat o astfel de contestatie trebuia adresata acestuia.
Daca si in masura in care organele in cauza nu ar fi actionat conform legii, recurenta creditoare avea la dispozitie actiunile legale impotriva acestor actiuni/inactiuni (in special conform art. 11 lit. i sau l, daca e vorba de actiunile/inactiunile administratorului judiciar/lichidatorului).
Or, cum aceste etape nu se dovedeste a fi fost urmate, investirea directa a judecatorului sindic, fie cu o solicitare de analiza a unei hotarari a comitetului creditorilor, fie cu o solicitare de a impune o activitate altor organe participante la procedura (in conditiile in care nu se face dovada ca s-ar fi cerut mai intai acestora sa desfasoare respectiva activitate, si, eventual, au refuzat desi legea prevede faptul ca respectivele organe ar trebui mai intai investite) este evident inadmisibila (chiar daca, pe teza a doua inadmisibilitatea ar deriva dintr-o forma de prematuritate implicita).
In ceea ce priveste sustinerile creditoarei SC D SA, pe langa faptul ca, desi invoca nulitatea unei sentinte atacate solicita respingerea recursului impotriva acesteia (deci o contradictie intre motivare si consecinta pretinsa), instanta observa si ca respectiva necitare invocata, sustine intimata, "in limine litis", nu numai ca nu a fost invocata in limine litis (reprezentantul intimatei fiind prezent si la termenul din 19.10.2011, in fata judecatorului sindic, termen pentru care se invoca necitarea), dar, prin situatia prezentata mai sus, atestata de f. 20 dosar fond, rezulta si ca eventuala vatamare provocata de necitare a fost acoperita prin prezenta reprezentantului partii in instanta, reprezentant ce a pus concluzii fara a invoca necitarea.
Fata de cele aratate mai sus Curtea apreciaza ca hotararea pronuntata este legala si temeinica, nesubzistand nici un caz de modificare sau de casare a acesteia.
In consecinta, in temeiul art. 312 Cod de procedura civila, Curtea a respins recursul ca nefondat.