Drept penal
Incheiere
Cereri
In cauza nu exista vreuna dintre situatiile enumerate in art. 24/1 si 24/2 din Legea 302/2004, fiind indeplinita si cerinta prevazuta de art. 29 din acelasi act normativ, pedeapsa aplicata condamnatului fiind inchisoarea mai mare de 4 luni.
(Trib. Bistrita-Nasaud, sect. pen., inch. 1/CC/6 mai 2010
Prin sesizarea formulata de Biroul Executari Penale din cadrul Tribunalului Bistrita Nasaud s-a solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta in cauza sa se stabileasca, potrivit art.67 alin 1-5 din Legea 302/2004, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de aceasta lege pentru solicitarea extradarii condamnatului L. I., in vederea executarii pedepsei de 5 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b Cod penal, aplicata prin sentinta penala nr. 286/F/2006,
Analizand actele si lucrarile dosarului tribunalul retine in fapt urmatoarele:
Prin sentinta penala 286/F din 13 decembrie 2006 pronuntata de Tribunalul Bistrita-Nasaud s-a dispus condamnarea inculpatului L. I., la pedeapsa de 5 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit a,b Cod penal pentru savarsirea infractiunii de inselaciune prev. de art. 215 alin 1,3,4 si 5 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin 2 cod penal, art. 74 lit a si art.76 lit a Cod penal, constand, in esenta, in aceea ca in cursul anului 1999, impreuna cu alte persoane, au convenit sa cumpere o societate comerciala, prin intermediul careia, sa achizitioneze marfuri pe care sa le revanda altei societati comerciale, care sa procedeze ulterior la o noua revanzare, cauzandu-se astfel prejudicii partilor vatamate de la care au fost achizitionate marfurile.
Aceasta sentinta de condamnare a ramas definitiva prin decizia penala 1201/2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin care s-au respins ca nefondate recursurile declarate de inculpati.
Prin urmare, in temeiul hotararii de condamnare s-a emis initial mandatul de executare a pedepsei inchisorii nr.318/2006 din 7 aprilie 2008, iar ulterior mandatul de urmarire internationala nr.318/2006 (UI)2009 si mandatul european de arestare nr. 318(E)2006 din 12 august 2009.
Prin adresa 2387554/NRM din 4 mai 2010 Biroul national Interpol a comunicat instantei ca cel condamnat a fost arestat provizoriu in vederea extradarii la data de 3 mai 2010, de catre autoritatile italiene, iar ulterior si imprejurarea ca pentru faptele penale ce au atras condamnari, savarsite anterior datei de 7 august 2002 Republica Italiana nu face aplicarea procedurii referitoare la mandatul european de arestare, ori faptele pentru care a fost condamnat inculpatul L. I., au fost comise in cursul anului 1999.
Verificand actele si lucrarile dosarului in raport de prevederile art.65 alin 1 din Legea 302/2004 tribunalul constata ca sunt indeplinite toate cerintele prevazute de dispozitiile sectiunii 1 a capitolului I din acest act normativ.
Astfel, in cauza nu exista vreuna dintre situatiile enumerate in art. 24/1 si 24/2 din Legea 302/2004 , fiind indeplinita si cerinta prevazuta de art. 29 din acelasi act normativ, pedeapsa aplicata condamnatului fiind inchisoarea mai mare de 4 luni.
Totodata, este de mentionat si faptul ca nu a intervenit prescriptia executarii pedepsei sau vreo alta cauza care sa impiedice punerea in executare a acesteia.
Asa fiind, tribunalul va admite sesizarea Biroului Executari Penale din cadrul tribunalului Bistrita-Nasaud si va constata ca sunt indeplinite conditiile prev. de dispozitiile sectiunii 1 din capitolul I al Legii 302/2004 pentru a se solicita extradarea condamnatului in vederea executarii pedepsei de 5 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit a,b cod penal aplicata acestuia prin sentinta penala 286/F/2006 pronuntata de Tribunalul Bistrita-Nasaud in dosarul penal 2174/112/2006 si in baza careia s-a emis mandatul de executare a pedepsei inchisorii nr.318/2006 din 7 aprilie 2008, ca si mandatul european de arestare nr.318/E/2006 din 12 august 2009.