Prin sentinta penala nr. 1161 din 26 iulie 2007, Judecatoria Baia Mare, in temeiul art. 137 alin.1 lit. d si alin.2 C.pen. a respins cererea de reabilitare formulata de petenta B.V. privind condamnarea la pedeapsa inchisorii de 3 ani cu executare la locul de munca, aplicata acesteia prin sentinta penala nr. 1316 din 05.06.1998 tot a Judecatoriei Baia Mare, pronuntata in dosarul nr. 4717/1996, definitiva prin neapelare in data de 15 iunie 1998.
Pentru a hotari astfel instanta de fond a retinut urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Baia Mare la data de 25 aprilie 2007 sub nr. 2906/182/2007, petenta B.V. a solicitat instantei sa dispuna reabilitarea de sub efectele condamnarii pedepsei de 3 ani inchisoare cu executarea pedepsei la locul de munca aplicata prin sentinta penala nr. 1316 din 05.06.1998, pronuntata in dosarul nr. 4717/1997 al Judecatoriei Baia Mare.
Prin sentinta penala nr. 1316 din 5 iunie 1996 pronuntata de Judecatoria Baia Mare in dosarul nr. 4717/1996 petenta B.V. a fost condamnata la o pedeapsa de 3 ani inchisoare cu executarea pedepsei la locul de munca pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala prev. si ped. de art. 12 din Legea nr. 87/1994 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. S-a dispus executarea pedepsei aplicate la SC ACVARIUL SRL, iar in temeiul prev. art. 17 C.pr.pen., art. 998 C.civil a fost obligata condamnata la despagubiri catre Ministerul Finantelor - D.G.F.P.C.F.S. Maramures dupa cum urmeaza: 496.995.664 lei accize; 496.995.644 lei dublare accize, 128.739.955 lei majorari intarziere, precum si la 200.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Instanta a retinut ca in anul 1998 petenta a fost obligata sa achite Ministerului Finantelor despagubiri de aproape 1.200.000.000 lei, sume solicitate pentru perioada noiembrie 1994 - martie 1995, dupa cum rezulta din considerentele sentintei de condamnare.
Petenta nu a facut dovada achitarii - nici macar in parte - a acestor despagubiri civile, nici a cheltuielilor de judecata stabilite in sarcina sa, prezentand o adeverinta emisa de A.F.P. Dragomiresti din care rezulta ca suma stabilita prin sentinta penala nr. 1316 din 05.06.1998 este prescrisa.
Tinand seama de cuantumul ridicat al despagubirilor civile, de faptul ca nu s-a facut dovada efectuarii unor plati oricat de reduse, desi chiar din adeverinta depusa la fila 8 dosar rezulta ca petenta a realizat venituri, instanta a apreciat ca in conditiile existentei relei credinte a condamnatei, nu sunt intrunite in ansamblul lor cerintele reabilitarii judecatoresti, astfel incat in temeiul prev. art. 137 alin.1 lit. d si alin.2 C.penal a respins cererea formulata de petenta B.V.
In motivarea acestei solutii instanta de fond a mai retinut ca intervenirea prescriptiei executarii despagubirilor civile are relevanta din perspectiva reabilitarii, dar este necesara o indeplinire voluntara a obligatiei de plata cu corectivul unei imposibilitati de achitare ce implica buna credinta.
Prin decizia penala nr. 374/R/01.10.2007, tribunalul a admis recursul declarat de petenta B.V. a casat in intregime sentinta si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante, respectiv Judecatoriei Baia Mare.
In considerentele deciziei de casare s-a retinut faptul ca in mod gresit instanta de fond a dispus respingerea cererii de reabilitare judecatoreasca formulata de petenta motivand ca in speta nu a fost indeplinita conditia prev. de art. 137 lit. d Cod penal, fara insa a face verificari suficiente cu privire la acest aspect.
Avand in vedere prevederile art. 137 alin. 2 din Codul penal care prevad posibilitatea legala de a se dispune reabilitarea unui condamnat chiar si atunci cand conditia de la litera d de la alin. 1 al aceluiasi articol nu este indeplinita, instanta de fond in virtutea rolului sau activ avea obligatia de a administra toate probele din care sa rezulte ca neplata despagubirilor civile nu s-a datorat relei credinte a condamnatei.
Judecatoria a prezumat reaua credinta a petentei in ceea ce priveste neplata cheltuielilor judiciare si a despagubirilor civile la care a fost obligata aceasta prin sentinta, fara insa a administra probatiunea necesara care sa conduca la o asemenea concluzie.
Tribunalul a considerat ca prescriptia executarii despagubirilor civile este lipsita in speta de relevanta si nu poate fi interpretata ca o dovada a relei credinte a petentei in obligatia de a achita despagubirile civile, cata vreme nu s-a probat daca partea civila a avut o atitudine pasiva, nefacand nici un fel de demers in recuperarea debitului, ori dimpotriva au fost demarate procedurile de executare a petentei, dar acestea nu au putut fi finalizate datorita insolvabilitatii in care se gaseste petenta.
In ceea ce priveste cheltuielile judiciare la care a fost obligata condamnata, aceasta a depus in cursul judecatii recursului copia chitantei prin care s-a facut dovada achitarii acestora.
Pe cale de consecinta, tribunalul a admis recursul declarat de petenta B.V., a casat in intregime sentinta si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante, respectiv Judecatoriei Baia Mare cu indrumarul de a se stabili, in urma suplimentarii probatiunii, daca despagubirile civile s-au prescris datorita atitudinii pasive a partii civile, ori procedura executarii nu s-a putut finaliza datorita faptului ca petenta era insolvabila, urmand a se stabili si ce venituri a realizat aceasta in perioada respectiva.
Reabilitare judecatoreasca. Gresita retinere a existentei relei credinte a condamnatului, conditie prevazuta de art. 137 alin. 1 lit. d din Codul penal, in lipsa unui probatoriu complet.
Decizie nr. 374/R din data de 01.10.2007
pronunțată de Tribunalul Maramures
Domeniu Reabilitare (de drept sau judecatoreasca) |
Dosare Tribunalul Maramures |
Jurisprudență Tribunalul Maramures
Sursa: Portal.just.ro