Domenii asociate:
- cai de atac, recurs - caz de casare prev. de art.385/9 pct.18 C.p.p. Dosar nr. 15182/299/2010 (481/2010)
Curtea de Apel Bucuresti, sectia a II a penala,
decizia penala 508/R din 7 martie 2011
Recurs. Incidenta cazului de casare prevazut de art.385/9 pct.18 C.p.p.. Cerinte.
Potrivit art.385/9 pct.18 C.p.p., hotararile sunt supuse casarii "cand s-a comis o eroare grava de fapt, avand drept consecinta pronuntarea unei hotarari gresite, de achitare sau de condamnare".
Incidenta cazului de casare mai sus mentionat vizeaza ipoteza in care solutia dispusa prin hotararea recurata este in contradictie evidenta, esentiala si necontroversata cu situatia de fapt stabilita pe baza tuturor probelor administrate, presupunand inexistenta unei conexiuni reciproce intre dovezi - situatia de fapt -solutie.
art.385/9 pct.18 C.p.p.
Prin sentinta penala nr.1025 din 05.11.2010, pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in dosarul nr.15182/299/2010, in baza art. 334 Cod procedura penala a fost schimbata incadrarea juridica a infractiunii de violare de domiciliu, din infractiunea prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, in infractiunea prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Conform art.334 Cod procedura penala s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a infractiunii de furt pentru care este cercetat inculpatul, din infractiunea prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal in infractiunea prev. de art. 26 raportat la art. 208 alin. 1, art.209 alin. 1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal.
Conform art. 215 alin 1 si 2 Cod penal cu aplic. art. 41 alin 2 Cod penal a fost condamnat inculpatul S.A. , la pedeapsa de 3 ani si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de inselaciune pentru folosirea de mijloace frauduloase in forma continuata.
Conform art. 26 raportat la art.208 alin.1, art.209 alin. 1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal, a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 3 ani si 6 luni inchisoare pentru complicitate la savarsirea infractiunii de furt calificat in forma continuata.
Conform art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 3 ani si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de violare de domiciliu in forma calificata in forma continuata.
Conform art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal au fost contopite pedepsele aplicate si s-a dispus ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani si 6 luni pe care o sporeste cu 6 luni, rezultand, in final, o pedeapsa de 4 ani inchisoare.
S-a facut aplicarea art. 71 alin. 1, art. 64 lit. a teza a II, lit. b Cod penal.
Conform art. 350 Cod procedura penala s-a mentinut starea de arest a inculpatului.
Conform art. 88 Cod penal s-a dedus preventia de la 16.03.2010 la zi.
Conform art. 14, 346 Cod procedura penala au fost admise actiunile civile formulate de partile civile si a fost obligat inculpatul la urmatoarele sume de bani, reprezentand despagubiri materiale: 25.000 lei catre partea civila N.O.; 2.400 lei catre partea civila T.L.; 1.700 lei catre partea civila G.C.; 1400 lei catre partea civila O. I. si 1.000 lei catre partea civila E. E.
A fost obligat inculpatul la 1.000 lei cheltuieli judiciare catre stat.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca inculpatul S.A., impreuna cu inca o persoana necunoscuta, la datele de 23.03.2009, 14.05.2009, 21.05.2009, 28.05.2009 si 25.06.2009, prezentandu-se lucrator de la DISTRIGAZ, a patruns in locuintele partilor vatamate N.O., E. E., T. L., G. C. si O. I., pretextand ca executa revizia centralei de apartament, solicitand sume de bani, eliberand in acest sens chitante fictive (care nu erau prevazute cu stampila si nu avea mentiuni cu privire la unitatea care a tipizat formularul in cauza, de pe aceasta rezultand ca ar fi fost eliberate de firma CORIROM, scris indescifrabil, din Bucuresti, fara a fi stabilite datele de identificare a acestei firme) cu elemente false de identificare. Persoana necunoscuta observa unde partile vatamate isi aveau banii, dupa care le sustrageau diferite sume de bani. In acest fel a sustras de la partile vatamate N. suma de 25.000 lei, de la E. suma de 700 lei, 2000 lei de la T.L., de la O.I. suma de 700 lei.
Prima instanta a precizat ca declaratiile inculpatului nu pot fi retinute ca adevarate intrucat nu s-au coroborat cu nici un mijloc de proba, astfel:
- inculpatul a declarat ca nu a sustras niciodata bani din case si nici nu cunoaste ca B.G. sa sustraga bani, aspect care nu poate fi retinut intrucat cei doi dupa ce intrau in domiciliile partilor vatamate (persoane in varsta) si se asigurau ca nu mai este nimeni acasa (prin deschiderea usilor pentru a vedea caloriferele) - potrivit declaratiilor partilor vatamate au intrat in toate incaperile), solicitau diverse sume de bani. Totodata, pentru a distrage atentia partilor vatamate sau pentru a observa unde sunt banii, inculpatul solicita sa mearga la toaleta sa se spele (partea vatamata T. L. a declarat ca usa de la baie a stat deschisa cat s-a spalat pe maini inculpatul S.A. care a vazut-o de unde a luat banii; partea vatamata E.E. a fost chemata la baie de catre inculpat sub pretextul ca nu este ceva in regula, partea vatamata G.C. a fost intrebat unde este baia).
- din modul de operare folosit la cele cinci fapte materiale a rezultat ca rezolutia infractionala de a sustrage si a insela partile vatamate era prestabilita, astfel ca solicitau diverse sume de bani si urmareau de unde sunt luati banii de catre partile vatamate iar dupa aceea unul dintre cei doi distragea atentia acestora, timp in care cea de a doua persoana sustragea banii, iar pentru a nu fi prinsi paraseau imediat imobilul.
- constatarea faptelor de catre partile vatamate si sesizarea organelor de politie s-a facut imediat dupa plecarea celor doi, astfel ca nu exista posibilitatea ca banii sa fi fost sustrasi de alte persoane.
- desi inculpatul a declarat ca a mers in domiciliile partilor vatamate pentru a curata cosurile de fum in nici un imobil nu a curatat vreun cos ci a verificat gazele sau doar a vizualizat fara sa atinga centralele termice; asupra sa nu a avut niciodata instrumentele necesare pentru curatarea unui cos. Mai mult decat atat, in apartamentul partii vatamate G.C. nu existau cosuri de fum, centrala termica nefiind prevazuta cu cos ci tubulatura ce iese prin perete in exterior si care nu permite curatarea sa;
- inculpatul isi justifica prezenta la baie prin aceea ca dorea sa-si satisfaca nevoile fiziologice, afirmatie neadevarata (partea vatamata T.L a declarat ca usa a fost in permanenta deschisa, partea vatamata E.E. a declarat ca a fost chemata pentru a i se arata o neregula);
- in chitantele pe care le lasa partilor vatamate inculpatul in loc sa mentioneze datele de identificare ale AF S.A. (asociatia sa familiala, avand ca obiect activitati de coserie) a mentionat la furnizor CORIROM (scrisul este indescifrabil) cu sediul in Bucuresti. Inculpatul a mai declarat ca la furnizor a trecut firma COSIROM din municipiul Brasov. (In urma verificarilor la Registrul Comertului nu exista nici o firma cu aceasta denumire in judetul Brasov sau in Romania). De asemenea, inculpatul nu oferea nici o informatie cu privire la modul in care sunt atribuite seriile chitantelor sau lipsa mentiunilor de pe acestea ca au fost tiparite la Imprimeria Nationala. Inculpatul a declarat ca nu are casa de marcat si nici nu taia factura cand elibera chitante.
- afirmatia inculpatului ca avea asupra sa legitimatie la vedere nu este reala. Partile vatamate au declarat ca nu le-a fost prezentata nici o legitimatie.
- desi incearca sa-si justifice prezenta in domiciliile partilor vatamate prin aceea ca desfasoara activitati de cosarit, inculpatul a declarat ca nu stie sa construiasca o soba, nu poate detalia in ce anume consta activitatea de a curata o soba, nu mentioneaza cum anume a verificat si curatat cosul, unde a dus deseurile rezultate in urma curatirii cosurilor,etc.
- conform inregistrarilor de la Oficiul National al Registrului Comertului a rezultat ca AF S.A. are ca obiect de activitate, activitati specializate de curtenie a cladirilor, mijloacelor de transport, masini si utilaje industriale, desi pe legitimatia depusa la data de 31.03.2010 este mentionata ca activitate verificat sobe, centrala, curatirea/revizia-cosurilor de gaz si fum.
Impotriva acestei hotarari a declarat apel inculpatul S.A., solicitand reindividualizarea pedepsei si a modalitatii de executare, precum si obligarea sa doar la sumele cu privire la care au existat probe ca partile vatamate au fost prejudiciate.
Prin decizia penala nr.21/A din 11.01.2011, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia I penala, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul S.A.
In temeiul art.383 alin.1 Cod procedura penala, a fost mentinuta arestarea preventiva a apelantului inculpat.
In temeiul art.383 alin.2 Cod procedura penala s-a dedus din pedeapsa aplicata apelantului inculpat prin sentinta apelata durata preventiei de la 16.03.2010 la zi.
A fost obligat apelantul la 200 lei cheltuieli judiciare statului.
Tribunalul a retinut, atat modalitatea si imprejurarile concrete in care au fost comise faptele, dar, in special, gradul de pericol social ridicat al infractiunilor savarsite ce reiese din numeroasele acte de executare retinute, din modul de operare prestabilit in care acesta a actionat, din imprejurarea privind varsta partilor vatamate, atitudinea procesuala nesincera si oscilanta a inculpatului apreciind ca, pedepsele aplicate de prima instanta si pedeapsa rezultanta in urma contopirii, au fost corect individualizate si in masura sa satisfaca cerintele prev. de art.52 din Codul penal.
Solicitarea inculpatului de a se retine circumstante atenuante a fost apreciata ca nefondata, intrucat simpla lipsa a antecedentelor penale nu poate conduce automat la retinerea bunei conduite a acestuia inainte de savarsirea faptei, cu atat mai mult cu cat gradul de pericol social al infractiunilor retinute este unul ridicat, iar inculpatul a dat dovada de perseverenta infractionala.
Fata de cuantumul pedepsei rezultante aplicata pentru infractiunile savarsite in concurs, tribunalul a apreciat ca singura modalitatea legala fiind aceea a executarii in regim de detentie.
In ceea ce priveste motivele de casare pe latura civila, Tribunalul a retinut ca sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale, in sensul ca inculpatul prin faptele retinute in sarcina sa a cauzat prejudicii partilor vatamate, constand in sumele de bani solicitate partilor vatamate ca si contravaloare a pretinselor revizii, existenta si cuantumul acestora fiind dovedite cu "chitantele" intocmite, dar si sumele de bani sustrase din locuinte.
Cu privire la acestea din urma, Tribunalul a precizat ca potrivit art. 1003 Cod civil inculpatul in calitate de complice raspunde in solidar cu autorul, independent de faptul ca a primit sau nu vreo suma de bani din cele sustrase.
Fata de faptul ca declaratiile partilor vatamate sunt constante in precizarea sumelor de bani ce le-au fost sustrase si fata de faptul ca aceste declaratii se coroboreaza intre ele in privinta modului de operare, iar inculpatul a recunoscut ca a patruns in locuintele acestora abia dupa ce i s-a adus la cunostinta existenta urmelor dactiloscopice, atitudinea sa fiind nesincera, Tribunalul a apreciat ca fiind dovedit prejudiciul solicitat de acestea, fiind imposibil pentru partile vatamate sa dovedeasca cu probe directe existenta si cuantumul economiilor.
Impotriva acestor hotarari a declarat recurs inculpatul S.A..
Prin motivele de recurs, inculpatul a invocat incidenta cazurilor de casare prev. de art. 3859 pct. 18 si 14 din Codul de procedura penala.
Inculpatul a sustinut ca nu este dovedita participarea sa la savarsirea infractiunii de furt. Astfel, recunoaste doar ca a intrat in locuintele partilor vatamate, insa cu acordul acestora, si ca a taiat chitante pentru serviciile prestate, cu privire la sumele incasate, respectiv 25.000 lei. Arata ca in dosarul de urmarire penala nu sunt probe sau indicii ca a sustras sumele de bani ale partilor vatamate, atata vreme cat in locuintele acestora a intrat impreuna cu B.G.
Inculpatul a mai criticat modul de individualizare a pedepsei atat in ceea ce priveste cuantumul cat si modalitatea de executare, aratand ca instantele nu au dat semnificatia unor circumstante atenuante datelor sale personale favorabile, care ar fi condus la aplicarea unor pedepse sub minimul special prevazut de lege precum si la aplicarea dispozitiilor art.861 din Codul penal.
De asemenea, a sustinut ca in mod gresit au fost admise actiunile civile si a fost obligat la plata despagubirilor catre partile civile, deoarece paguba nu a fost dovedita.
Curtea, examinand cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, respectiv art.3859 pct.14 si 18 din Codul de procedura penala, cat si din oficiu, in limitele impuse de dispozitiile art.3859 alin.3 din acelasi cod, constata ca recursul este nefondat.
Cu privire la critica recurentului inculpat vizand gresita sa condamnare pentru complicitate la infractiunea de furt calificat, se retine ca potrivit art. 3859 pct. 18 din Codul de procedura penala, hotararile sunt supuse casarii cand s-a comis o grava eroare de fapt, avand drept consecinta pronuntarea unei hotarari gresite de achitare sau de condamnare.
Examinarea existentei cazului de casare mentionat, se circumscrie exclusiv verificarii modului in care probele administrate in cauza se reflecta in solutia adoptata.
Aceasta inseamna ca instanta de recurs nu judeca din nou cauza, astfel cum procedeaza instanta de apel, ci verifica doar modul in care probatoriul administrat se reflecta in hotararea pronuntata, si daca exista concordanta intre cele retinute de instanta si continutul real al probelor.
Asadar, examinand cauza in limitele mentionate, Curtea constata ca nu exista nici o contradictie intre cele retinute prin hotararea de condamnare a inculpatului si probele administrate, starea de fapt retinuta fiind rezultatul aprecierii probelor de catre instantele de fond si apel, fara vreo denaturare a acestora.
Din aceasta perspectiva, Curtea constata ca, ambele instante au retinut, ca probele administrate in cauza infirma sustinerile inculpatului potrivit carora nu a cunoscut intentia celeilalte persoane de a sustrage bani. Astfel, din declaratiile partilor civile rezulta existenta aceluiasi modus operandi, si anume atat inculpatul cat si persoana ramasa neidentificata patrundeau in domiciliile lor (partile civile fiind persoane in varsta) sub pretextul efectuarii unei revizii a centralei termice, se asigurau ca nu mai este nimeni acasa (prin deschiderea usilor tuturor incaperilor pentru a vedea caloriferele) si, in final, solicitau diverse sume de bani pentru activitatea desfasurata, urmareau de unde sunt luati banii de catre partile vatamate iar dupa aceea unul dintre cei doi distragea atentia acestora, timp in care cea de a doua persoana sustragea banii.
Acest modus operandi releva ca exista o rezolutie infractionala anterioara a inculpatului, un plan infractional, ceea ce infirma sustinerile inculpatului in sensul neparticiparii sale la sustragerea sumelor de bani apartinand partilor civile.
Ca atare, situatia de fapt retinuta de catre instantele de fond si apel este rezultatul analizarii si aprecierii coroborate a intregului material probator administrat.
Sub aspectul individualizarii pedepselor aplicate inculpatului pentru faptele comise, a pedepsei rezultante cat si a modalitatii de executare, Curtea apreciaza ca instanta de fond a avut in vedere criteriile prevazute de art.72 din Codul penal.
Astfel, se are in vedere gradul de pericol social concret al faptelor retinute, circumstantele reale in care acestea au fost savarsite, persoanele vatamate fiind persoane in varsta, caracterul repetat al actelor materiale dar si circumstantele personale ale inculpatului.
In raport cu criteriile mai sus enuntate, instanta de fond, in mod just, a apreciat ca pentru infractiunile retinute, aplicarea unor pedepse orientate catre minimul special prevazut de lege, cu executare in regim de detentie, sunt apte sa asigure realizarea scopul preventiv si educativ al sanctiunii.
Circumstantele ce tin de persoana inculpatului in sensul ca acesta a recunoscut, a regretat comiterea faptelor, a indicat procurorului pe celalalt participant la comiterea faptelor, are o situatie familiala deosebit de grea, respectiv un copil minor cu probleme fizice si psihice si este singurul intretinator al familiei deoarece sotia nu poate munci, au fost avute in vedere cu prilejul individualizarii pedepselor de catre instanta de fond si au condus la stabilirea unor pedepse orientate catre minimul special prevazut pentru infractiunile savarsite.
Potrivit art.74 Cod penal, circumstantele atenuante judiciare au un caracter facultativ, ceea ce implica o examinare atenta a tuturor elementelor si imprejurarilor care ar justifica acordarea lor.
Prin urmare, datele personale invederate de inculpat nu pot constitui automat, prin ele insele, circumstante atenuante, daca nu sunt coroborate cu alte elemente de fapt ce rezulta din probe.
Totodata, Curtea apreciaza ca, in mod just, instanta de fond a apreciat necesara aplicarea unui spor pentru concursul de infractiuni, prin raportare la amploarea activitatii infractionale a inculpatului.
Modalitatea de executare a pedepsei asa cum a fost stabilita de instanta de fond in regim privativ de libertate, prin raportare la particularitatile cauzei si la gradul de pericol pentru ordinea publica ce rezida din modul de comitere a infractiunilor, este oportuna si in consonanta cu scopul pedepsei.
Cu privire la solutionarea laturii civile, Curtea considera ca instantele de fond si apel nu au avut nici un motiv de a inlatura declaratiile partilor civile care sunt constante in precizarea sumelor de bani ce le-au fost sustrase si fata de faptul ca aceste declaratii se coroboreaza intre ele in privinta modului de operare.
2