Potrivit art. 41 C.Pr.Civ. 1865, orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata. Asociatiile sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta in judecata ca parate, daca au organe proprii de conducere.
Conform art. 3, al.1, pct. 4 din vechea lege bancara (Legea nr. 58/1998, relevanta la data sesizarii instantei), notiunea de sucursala bancara desemneaza unitatea operationala fara personalitate juridica a unei institutii de credit, care efectueaza in mod direct toate sau unele dintre activitatile institutiei de credit, in limita mandatului dat de aceasta.
Potrivit art. 7, pct. 31, al. 1 ind. 1 din noua lege bancara (O.U.G. nr. 99/2006), in raport de regula existenta sub imperiul vechii legi procesuale civile potrivit careia orice modificare se aplica de indata, conform art. 725, al.1 care dispun ca dispozitiile legii noi de procedura se aplica, din momentul intrarii ei in vigoare, si proceselor in curs de judecata incepute sub legea veche, precum si executarilor silite incepute sub acea lege, in sensul prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile: sucursala..., au intelesul prevazut la art. 4 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
Potrivit art. 4, pct. 17 din Regulamentul CE nr. 575/2013, notiunea de "sucursala" inseamna un punct de lucru care reprezinta o parte dependenta din punct de vedere juridic de o institutie si care desfasoara direct toate sau unele dintre tranzactiile specifice activitatii institutiilor, spre deosebire de notiunea de "filiala" definita la pct. 16, care desemneaza o intreprindere distincta de societatea mama, ca si entitate juridica.
Prin urmare, reclamanta nu a avut capacitate procesuala de folosinta, actele fiind semnate doar de reprezentantii legali ai sucursalei, fara a face dovada ca acestia au o imputernicire expresa din partea societatii mama.
Prin Decizia civila nr. 105/R/09.03.2015 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara, Sectia a doua civila, a fost respins recursul formulat impotriva sentintei civile nr. 1409/15.12.2014, pronuntata de Tribunalul Arad in dosarul nr. 1642/108/2005*, fiind retinute urmatoarele:
Prin sentinta recurata s-a admis exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a reclamantei S.C. B.R.D. S.A. - GSG Bucuresti - Sucursala Arad, ca urmare a recalificarii exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, exceptie invocata de paratii B.V. si S.P.F. si, pe cale de consecinta, s-a respins actiunea civila avand ca obiect atragerea raspunderii formulata de catre reclamanta S.C. B.R.D. S.A. - GSG Bucuresti - Sucursala Arad in contradictoriu cu paratii S.P.F. si B.V., G.V., G.D., N.E. si administratorul judiciar S.C. E S.P.R.L., ca fiind introdusa de o parte fara capacitate procesuala de folosinta, ca urmare a lipsei personalitatii juridice.
Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut ca actiunea a fost promovata de S.C. B.R.D. S.A. - GSG Bucuresti - Sucursala Arad, in nume propriu, sens in care actiunea a fost semnata de reprezentantii sucursalei, fara a face dovada ca acestia au o imputernicire expresa din partea societatii mama.
Potrivit art. 41 C.Pr.Civ. 1865, orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata. Asociatiile sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta in judecata ca parate, daca au organe proprii de conducere.
Conform art. 3, al.1, pct. 4 din vechea lege bancara (Legea nr. 58/1998, relevanta la data sesizarii instantei), notiunea de sucursala bancara desemneaza unitatea operationala fara personalitate juridica a unei institutii de credit, care efectueaza in mod direct toate sau unele dintre activitatile institutiei de credit, in limita mandatului dat de aceasta.
Potrivit art. 7, pct. 31, al. 1 ind. 1 din noua lege bancara (O.U.G. nr. 99/2006, forma la zi, relevanta la data solutionarii exceptiei, in raport de regula existenta sub imperiul vechii legi procesuale civile potrivit careia orice modificare se aplica de indata, conform art. 725, al.1 care dispun ca dispozitiile legii noi de procedura se aplica, din momentul intrarii ei in vigoare, si proceselor in curs de judecata incepute sub legea veche, precum si executarilor silite incepute sub acea lege), in sensul prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile: sucursala..., au intelesul prevazut la art. 4 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
Potrivit art. 4, pct. 17 din Regulamentul CE nr. 575/2013, notiunea de "sucursala" inseamna un punct de lucru care reprezinta o parte dependenta din punct de vedere juridic de o institutie si care desfasoara direct toate sau unele dintre tranzactiile specifice activitatii institutiilor, spre deosebire de notiunea de "filiala" definita la pct. 16, care desemneaza o intreprindere distincta de societatea mama, ca si entitate juridica.
Ca prim aspect, judecatorul sindic a recalificat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei S.C. B.R.D. S.A. - GSG Bucuresti - Sucursala Arad in exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a acesteia, avand in vedere ca ceea ce se invoca in sustinerea exceptiei este statutul de sucursala al reclamantei, ca dezmembramant fara personalitate juridica, aspect care vizeaza capacitatea de folosinta si nu calitatea procesuala.
Apoi, fata de prevederile existente atat la data sesizarii instantei cat si la data prezentei, care nu difera sub aspectul continutului, in sensul ca o sucursala bancara nu are capacitate de folosinta proprie, neavand personalitate juridica sub imperiul vechii legi procesual civile incidenta in cauza conform art. 3 din Legea nr. 76/2012, judecatorul sindic a admis exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a reclamantei S.C. B.R.D. S.A. - GSG Bucuresti - Sucursala Arad si a respins actiunea acesteia ca fiind promovata de o entitate fara personalitate juridica si care nu poate sta singura in judecata in calitate de reclamanta.
Nu se putea sustine intemeiat, fata de prevederile art. 41 C.pr.civ. 1865, ca reclamanta a actionat in calitate de reprezentanta a societatii mama si ca astfel personalitatea juridica a acesteia din urma s-a rasfrant si asupra sucursalei.
Cererea este semnata exclusiv de reprezentantii sucursalei, care nu au facut dovada unui mandat din partea societatii mama si care au inteles, prin semnatura lor, sa demareze o actiune civila in numele unei sucursale fara personalitate juridica.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta BRD GSG SA Bucuresti prin Sucursala Arad, solicitand casarea acesteia, retinerea cauzei spre rejudecare, conform art. 312 alin (4) raportat la alin (61) teza finala si, in urma rejudecarii in fond a cauzei, admiterea actiunii astfel cum a fost formulata si precizata.
In motivare arata ca hotararea este lipsita de temei legal, fiind data cu incalcarea si aplicarea gresita a legii, motiv de modificare prevazute de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila 1865. Totodata, avand in vedere prevederile art. 304 Cod procedura civila 1865, recurenta solicita instantei examinarea cauzei sub toate aspectele.
Astfel, prin hotararea atacata, judecatorul sindic a admis exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta, ca urmare a recalificarii exceptiei lipsei calitatii procesuale active a subscrisei invocata de paratii B.V. si S.P.F., retinand, in mod nelegal si neintemeiat, faptul ca actiunea este formulata de Sucursala Arad, in nume propriu si nu in reprezentarea societatii mama, fiind semnata exclusiv de reprezentantii sucursalei care nu fac dovada unui mandat din partea societatii mama si ca, prin semnatura lor, inteleg sa demareze o actiune in numele unei sucursale fara personalitate juridica.
Recurenta arata ca actiunea este formulata de BRD - GSG SA Bucuresti (societatea mama) prin Sucursala Arad, in baza mandatului de reprezentare dat acesteia, conform Normei de functionare Interna a BRD, respectiv imputernicirilor denumite Mandat nr 19 din 31.03.2003 si Mandat nr 19.4 din 26.05.2003. Potrivit prevederilor cuprinse in aceste documente, dl S.M. - director Sucursala Judeteana Arad, avea mandat sa semneze cererile de chemare in judecata, a plangerilor penale si a celorlalte acte procedurale. Dupa cum a retinut si instanta de fond, actiunea este semnata de domnul M.S., in calitate de director impreuna cu directorul economic.
Prin urmare, nu se poate retine, in opinia recurentei, ca Sucursala Arad a promovat actiunea in nume propriu si, fiind o entitate fara personalitate juridica, nu avea capacitatea procesuala de a intreprinde un astfel de demers.
Recurenta mai sustine ca, in primul ciclu procesual, judecatorul sindic a respins exceptiile invocate de parati, inclusiv exceptia calitatii procesuale active a reclamantei.
Cu privire la exceptia inadmisibilitatii actiunii, atat sub aspectul interpretarii date texului art. 137 din Legea 64/1995 cat si cu privire la cuantumul sumei solicitate prin actiune, arata ca exceptia este neintemeiata intrucat, in primul rand, actiunea in atragerea raspunderii nu este atributul exclusiv al judecatorului sindic, ci acesta doar se pronunta asupra unei astfel de cereri formulate de oricare dintre creditori (legitimare procesuala acordata chiar de textul legal invocat) iar, in al doilea rand, actiunea nu este formulata "pentru creanta proprie" a reclamantei, ci este formulata pentru o parte din pasivul debitoarei. Chiar daca aceasta sustinere ar fi adevarata, acest fapt nu ar putea constitui un motiv de inadmisibilitate a actiunii, intrucat art. 138 din Legea nr. 64/1995 prevede foarte clar destinatia sumelor obtinute in urma unui astfel de demers: "Sumele depuse potrivit art. 137 alin. (i) vor intra in averea debitorului si vor fi destinate, in caz de reorganizare, completarii fondurilor necesare continuarii activitatii debitorului, iar in caz de faliment, acoperirii pasivului. "
Cu privire la exceptia prescriptiei dreptului la actiune, arata ca in speta sunt aplicabile prevederile art. 3 alin. 1 coroborat cu art. 8 alin 1 din Decretul nr. 167/1958 privind prescriptia extinctiva.
Momentul la care a inceput sa curga termenul de prescriptie este cel la care lichidatorul judiciar a depus la dosarul de insolventa (nr. 728/2002 al Tribunalul Arad), Raportul - completare - privind cauzele si imprejurarile care au condus la starea de insolventa. Mergand chiar pe sustinerile paratilor, potrivit carora termenul de prescriptie a inceput sa curga, cel mai tarziu, la expirarea termenului de 60 de zile, prevazut de art. 24 lit. a din Legea 64/1995, actiunea promovata de reclamanta la data de 14.06.2005, este in termen, in opinia recurentei.
Pe fondul cauzei, arata ca in speta sunt indeplinite conditiile angajarii raspunderii civile delictuale a paratilor, respectiv savarsirea unei fapte ilicite dintre cele enumerate de lege, existenta prejudiciului, existenta legaturii de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia (culpa) faptuitorilor. In speta, recurenta considera ca, atat prin Raportul - completare privind cauzele si imprejurarile care au condus la starea de insolventa, depus de lichidatorul judiciar, cat si prin Raportul de expertiza efectuat in cauza, s-a dovedit existenta faptelor ilicite - au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea in mod vadit persoana juridica la incetarea de plati, au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea, au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit, in mod fictiv, pasivul acesteia. Aceste fapte ilicite au fost savarsite de parati, in calitate de administratori/asociati ai debitoarei si au o legatura directa cu acumularea treptata de debite restante si in final cu ajungerea debitoarei in stare de insolventa.
In drept, invoca Legea nr. 64/1995, art. 304 pct. 9, art. 3041 C. Pr. Civila.
Intimatii G.D. si G.V. au depus la dosarul cauzei intampinare, prin care au solicitat respingerea recursului formulat de catre recurenta si mentinerea, ca temeinica si legala a hotararii atacate.
In motivare arata ca nu au calitate procesuala, motiv pentru care, in fata primei instante a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, invocand prevederile art. 137, pct. 1 din Legea 64/1995, republicata,
Calitatea pe care intimatii o detin in societate este cea de actionar, detinand, actiuni in cota de 1 % din capitalul social, iar dupa cum se poate vedea din lecturarea textului de lege, actionarul nu se incadreaza in prevederile articolului mai sus enumerat, iar "orice alta persoana" care ar fi putut aduce societatea in stare de insolvabilitate prin modalitatile enumerate de art. 137, considera ca trebuie sa detina mai mult decat calitatea de actionar in cota de 1 % al societatii.
Referitor la exceptia inadmisibilitatii cererii formulate de catre creditoarea BRD- GSG - Sucursala Arad, intimatii arata ca aceasta a formulat cererea numai in ce priveste creanta sa, deoarece sumele obtinute in baza art. 137 sunt destinate acoperirii intregului pasiv, urmand a fi repartizate tuturor creditorilor si nu numai celor care formuleaza cereri.
Pe fond, intimatii solicit respingerea actiunii formulate de catre creditorul BRD GSG Bucuresti Sucursala Arad, ca netemeinica si nelegala.
Legea 64/1995, republicata, in art. 137 pct. 1 enumera limitativ membrii organelor de conducere asupra carora judecatorul sindic poate dispune suportarea unei parti din pasivul societatii, acestia fiind administratorii, directorii, cenzorii si orice alta persoana care au contribuit la ajungerea debitorului in aceasta situatie.
Intimatii au calitatea de actionari in societate, aportul acestora la capitalul societatii reprezentand 1 % din capitalul social, aport care nu le conferea puterea de decizie si de savarsire a faptelor enumerate la art. 137 pentru a suporta o parte din pasivul societatii.
Intimatii arata ca a fost clar stabilit prin sentinta penala nr. 214/2014 pronuntata de Tribunalul Prahova in Dosarul penal nr. 8623/105/2005, ca inculpatii B.V. si S.P.F. se fac vinovati de savarsirea infractiunilor de inselaciune pentru care au fost trimisi in judecata. Prin urmare, cei doi sunt singurele persoane vinovate de cauzarea prejudiciului in cadrul societatii, neexistand probe care sa atraga raspunderea actionarilor societatii.
Intimatii BV. si S.P.F. au depus la dosarul cauzei intampinare, solicitand respingerea recursului, cu cheltuieli de judecata.
In motivare, arata ca recursul este declarat de o persoana fara calitate procesuala in cauza, respectiv BRD-GSG SA Bucuresti, persoana juridica terta fata de partile din dosar, ceea ce atrage inadmisibilitatea lui.
Intimatii arata ca actiunea in justitie a fost formulata la 13 iunie 2005, in nume propriu, de BRD-sucursala Arad, cu sediul in B-dul Revolutiei nr. 5-7, jud. Arad, reprezentata de director S.M. si director economic L.R., care si semneaza cererea de chemare in judecata.
Intimatii mai arata ca nicaieri in actiunea introductiva nu se face vorbire si nu s-a dovedit pana la inchiderea dezbaterilor la fond ca Sucursala Arad exercita actiunea in justitie in numele societatii mama, ci, dimpotriva, rezulta cu claritate ca actiunea este formulata in nume propriu de sucursala, entitate economica fara personalitate juridica.
Pe fondul recursului, intimatii arata ca acesta este neintemeiat si ca singurul motiv de recurs ce poate fi luat in discutie il reprezinta motivul referitor la admiterea exceptiei lipsei capacitatii procesuale de folosinta a reclamantei, deoarece instanta de fond s-a pronuntat exclusiv pe aceasta exceptie.
Referitor la presupusul mandat de reprezentare dat de societatea mama sucursalei, conform Normei interne si Mandatelor nr. 19 si 19.4 din 2003, invocate in recurs, intimatii arata ca aceste mandate sunt date de o alta structura/sucursala teritoriala, cea din Timisoara, si nu sunt date de organele care reprezinta societatea BRD - GDS SA Bucuresti; pe de alta parte, aceste mandate reprezinta mandate de administrare interna a operatiunilor specifice obiectului de activitate si nu de reprezentare judiciara in cauza ce face obiectul discutiei; de asemenea, persoanele care semneaza aceste doua mandate sunt cu totul altele decat cele care reprezinta, legal, societatea mama de la Bucuresti.
Imprejurarea ca in primul ciclu procesual judecatorul sindic a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei nu are nici o relevanta in prezent, sustin intimatii, deoarece solutia pronuntata in primul ciclu procesual de judecatorul sindic de la acea vreme, sentinta civila nr. 723/26.04.2006, a fost declarata nula de instanta Curtii de Apel Timisoara prin decizia de casare nr. 169/R/12.02.2007 ca fiind pronuntata de alt judecator sindic decat cel desemnat sa solutioneze procedura insolventei fata de debitoarea A.C. SA Arad.
Cu privire la celelalte exceptii, a inadmisibilitatii si prescriptiei dreptului la actiune, discutiile sunt superflue, deoarece instanta de fond nu s-a pronuntat si asupra lor, cum nu s-a pronuntat nici asupra fondului.
Fata de cererea enuntata in finalul motivelor de recurs de catre recurenta, privitoare la judecarea pe fond a cererii de chemare in judecata de catre instanta de recurs, intimatii B.V. si S.P.F. considera ca aceasta solicitare este inadmisibila, deoarece instanta de fond s-a pronuntat in cauza numai pe exceptie si nu pe fondul cauzei.
Analizand recursul de fata, Curtea constata ca este nefondat in consecinta urmatoarelor:
Judecatorul sindic a aplicat si interpretat corect prevederile art. 41 din Legea nr. 31/1990 retinand ca reclamanta recurenta are statutul juridic de sucursala, dezmembramant fara personalitate juridica, ceea ce o lipseste de capacitatea de folosinta procesuala.
Motivul de recurs invocat in sensul ca actiunea este subsemnata de catre directorul sucursalei care are mandat din partea societatii mama sa semneze cererile de chemare in judecata nu este fondat intrucat din formularea actului procedural prin care judecatorul sindic a fost investit reiese cu evidenta ca Sucursala Arad a BRD SA GSG a actionat in nume propriu, cererea fiind si semnata de catre reprezentantii acesteia.
Aspectul ca actiunea este semnata de catre directorul sucursalei care ar avea mandat de reprezentare acordat de catre societatea mama ar fi relevant in contextul in care s-ar discuta despre calitatea de reprezentant, ori, asa cum s-a aratat, in acord cu judecatorul sindic, Curtea conchide ca cererea a fost formulata in nume propriu de catre sucursala.
Intrucat s-a apreciat ca judecatorul sindic a solutionat in mod corect exceptia lipsei capacitatii de folosinta a reclamantei respingand-o, efectele pe care aceasta le produce fac sa fie nerelevante celelalte aspecte invocate.
Pentru aceste considerente, in baza art. 312 Cod de procedura civila, Curtea a respins recursul.