Incidenta art. 3201 Cod procedura penala astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 121/2011 nu poate fi invocata, dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pe calea unei cai de atac extraordinare, in speta revizuirea Decizie nr. 624/R din data de 04.07.2013
pronunțată de Curtea de Apel Brasov

Prin sentinta penala nr. 5/8.05.2013 pronuntata de Judecatoria Zarnesti in dosarul penal nr. 1019/338/2013 a fost respinsa ca inadmisibila, in temeiul art. 403 alin.1 si alin.3 Cod procedura penala, cererea formulata de revizuentul C.N., privind revizuirea sentintei penale nr.156/13.10.2010, pronuntata de Judecatoria Zarnesti in dosarul nr.758/338/2010, definitiva prin decizia penala nr.273/R/14.04.2011 a Curtii de Apel Brasov.
In baza art.192 alin.2 Cod procedura penala a fost obligat revizuentul la plata sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunta aceasta hotarare prima instanta a retinut ca prin referatul nr.167/III-6/2012, din data de 26.04.2013, al Parchetului de pe langa Judecatoria Zarnesti, inregistrat pe rolul instantei in data de 29.04.2013, s-a solicitat in temeiul art.403 alin.3 Cod procedura penala, respingerea cererii de revizuire a sentintei penale nr.156/13.10.2010, pronuntata de Judecatoria Zarnesti in dosarul nr.758/338/2010, definitiva prin decizia penala nr.273/R/14.04.2011 a Curtii de Apel Brasov, formulata de catre revizuentul C.N. datorita faptului ca aceasta nu se incadreaza in cazurile expres prevazute de lege pentru a se putea promova aceasta cale de atac.
Din actele si lucrarile dosarului, prima instanta a retinut ca prin sentinta penala nr.156/13.10.2010, pronuntata de Judecatoria Zarnesti in dosarul nr.758/338/2010, s-a dispus, in baza art.211 alin.1, alin.2 lit.c si alin.2¹ lit.a Cod penal, condamnarea inculpatului C.N. la pedeapsa de 7 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de talharie.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel inculpatul C.N.
In apel, la termenul din data de 26.01.2011, inculpatul C.N. a aratat ca nu doreste sa dea declaratie si ca isi mentine declaratiile din faza de urmarire penala.
Prin decizia penala nr.1/A/26.01.2011, pronuntata in apel de Tribunalul pentru minori si familie Brasov, a fost respins apelul inculpatului C.N. impotriva sentintei penale nr.156/13.10.2010, pronuntata de Judecatoria Zarnesti in dosarul nr.758/338/2010, mentinandu-se sentinta atacata.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul C.N.
Prin decizia penala nr.273/R/14.04.2011, pronuntata in recurs de Curtea de Apel Brasov, a fost respins recursul inculpatului C.N. impotriva deciziei penale nr.1/A/26.01.2011, pronuntata in apel de Tribunalul pentru minori si familie Brasov, mentinandu-se decizia atacata.
Prima instanta a constatat ca prin cererea de revizuire formulata, petentul revizuent a solicitat rejudecarea cauzei sale intrucat, pe de-o parte, nu i s-au aplicat dispozitiile art.320¹ Cod procedura penala desi a recunoscut savarsirea infractiunii, iar, pe de alta parte, in mod gresit instantele de judecata au retinut in sarcina sa savarsirea infractiunii de talharie, desi in concret ar fi fost vorba de o infractiune de furt.
Astfel, pe de-o parte, se invoca gresita individualizare a pedepsei, constand in aceea ca petentului revizuent nu i s-au aplicat dispozitiile art.320¹, desi a recunoscut savarsirea infractiunii, iar, pe de alta parte, gresita incadrare juridica a infractiunii pentru care a fost condamnat prin sentinta penala nr.156/13.10.2010, pronuntata de Judecatoria Zarnesti in dosarul nr.758/338/2010, definitiva prin decizia penala nr.273/R/14.04.2011 a Curtii de Apel Brasov.
Instanta a constatat ca motivele de revizuire invocate de petent nu se incadreaza in niciuna dintre ipotezele prevazute in art.394 alin.1 Cod procedura penala; ambele motive invocate de petent vizeaza presupuse greseli de judecata, anume o aplicare gresita a dispozitiilor legale, prin neaplicarea prevederilor art.320¹ Cod procedura penala si o interpretare eronata a actelor de la dosar, cu consecinta unei gresite incadrari juridice a faptei deduse judecatii, insa greselile de judecata pot fi indreptate doar in calea de atac a apelului, a recursului sau a contestatiei in anulare, care privesc motive de nelegalitate si nu in procedura revizuirii, care priveste doar erorile judiciare implicand existenta unei netemeinice judecati de fapt, revizuirea fiind o cale de atac de fapt, fiindca ea provoaca o reexaminare in fapt a cauzei penale.
In aceste conditii, instanta, in temeiul art.403 alin.1 si alin.3 Cod procedura penala se impune respingerea ca inadmisibila a cererii de revizuire a sentintei penale nr.156/13.10.2010, pronuntata de Judecatoria Zarnesti in dosarul nr.758/338/2010, definitiva prin decizia penala nr.273/R/14.04.2011 a Curtii de Apel Brasov, formulata de revizuentul C.N..
Impotriva acestei hotarari a formulat recurs condamnatul revizuent C.N. criticand-o pentru netemeinicie si solicitand casarea ei iar in cadrul rejudecarii pronuntarea unei noi hotarari prin care sa se admita cererea de revizuire promovata urmand a se retine in favoarea sa dispozitiile art. 3201Cod procedura penala.
In motivarea recursului formulat s-a aratat ca se impune aplicarea in ceea ce-l priveste a dispozitiilor art. 3201 Cod procedura penala intrucat prima instanta nu a avut in vedere aceste dispozitii legale desi in cursul judecatii a precizat ca recunoaste integral fapta asa cum a fost retinuta in sarcina sa, descriind starea de fapt si recunoscand in totalitate tot ce se mentioneaza in rechizitoriu.
Verificand hotararea atacata pe baza actelor si lucrarilor dosarului, prin prisma criticilor formulate, precum si din oficiu sub toate aspectele, astfel cum cer dispozitiile art. 3856 alin. 3 Cod procedura penala, dar in limitele prevazute de alin. 1 al aceluiasi articol, Curtea constata ca recursul declarat de condamnatul revizuent este nefondat pentru urmatoarele considerente:
Prima instanta a apreciat in mod corect, in functie de continutul memoriului depus de condamnat in sustinerea cererii de revizuire, de motivatia si temeiul de drept invocat in sustinerea cererii ca aceasta nu se incadreaza in nici unul dintre cazurile de revizuire expres prevazute de art. 394 alin. 1 lit. a - e Cod procedura penala.
De principiu, hotararile penale definitive sunt susceptibile de modificari si schimbari in cursul executarii numai ca urmare a descoperirii unor imprejurari care, daca erau cunoscute in momentul pronuntarii hotararii, ar fi condus la luarea altor masuri impotriva faptuitorului ori ca urmare a unor imprejurari intervenite dupa ce hotararea a ramas definitiva. In aceste situatii apare necesitatea de a se pune de acord continutul hotararii puse in executare cu situatia obiectiva si a se aduce modificarile corespunzatoare in desfasurarea executarii.
Revizuentul nu invoca in sustinerea cererii de revizuire imprejurari de fapt noi, care sa se circumscrie cazurilor de revizuire prevazute in mod expres de legiuitor in cuprinsul art. 394 alin. 1 lit. a - e Cod procedura penala ci interventia unei legi pe care o considera mai favorabila si necesitatea reindividualizarii pedepsei prin prisma acestei legi precum si a schimbarii incadrarii juridice a faptei.
Nici reindividualizarea pedepsei – indiferent de motivele invocate in sustinerea sa – si nici schimbarea incadrarii juridice a data faptei de catre instanta de condamnare nu pot fi dispuse pe calea caii de atac extraordinare a revizuirii, intrucat aceasta cale de atac tinde la retractarea hotararii pronuntate si pronuntarea unei alte hotarari diametral opuse, nu la indreptarea eventualelor erori de apreciere a probelor sau circumstantelor cunoscute la momentul pronuntarii hotararii de condamnare.
In ceea ce priveste interventia unei legi penale mai favorabile, Curtea retine in primul rand ca aceasta, chiar daca ar fi intervenit nu ar putea sta la baza admiterii unei cereri de revizuire decat in conditii expres prevazute de normele procesual penale.
Revizuentul C.N. se afla detinut in Penitenciarul Aiud in executarea unei pedepse de 7 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 156/13.10.2010, pronuntata de Judecatoria Zarnesti in dosarul nr.758/338/2010, definitiva prin decizia penala nr.273/R/14.04.2011 a Curtii de Apel Brasov pentru savarsirea infractiunii de talharie
Sentinta penala de condamnare a ramas definitiva la data de 14.04. 2011 si desi cauza a parcurs 3 grade de jurisdictie, din actele dosarului nu rezulta ca inculpatul sa-si fi manifestat dorinta ca judecarea cauzei sa se realizeze dupa procedura prevazuta de art. 3201 Cod Procedura Penala.
Este adevarat ca Legea 202/25.10.2010 publicata in monitorul Oficial nr. 714/26.10.2010 prin care a fost introdusa procedura judecarii simplificata prevazuta de art. 3201 Cod procedura penala a intrat in vigoare dupa condamnarea inculpatului in prima instanta (sentinta penala nr. 156/2010 a fost pronuntata de Judecatoria Zarnesti la data de 13.10.2010) si tot atat de adevarat este ca in forma pe care acest articol o avea la data publicarii sale in monitorul oficial mentionat nu permitea optiunea pentru aceasta procedura decat pentru cauzele aflate in curs de judecare pentru care nu se demarase cercetarea judecatoreasca. Or, revizuentul nu se mai afla in situatia de a uza de aceasta procedura intrucat la aparitia legii cauza sa fusese deja solutionata in prima instanta.
Este de asemenea adevarat ca prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 121/22.12.2011 publicata in Monitorul Oficial nr. 931/29.12.2011 termenul optiune pentru procedura simplificata de judecare a cauzelor introdusa prin Legea 202/25.10.2010 s-a prorogat, art. XI prevazand ca in cauzele aflate in curs de judecata in care cercetarea judecatoreasca in prima instanta incepuse anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 202/2010 dispozitiile art. 3201 se aplica corespunzator la primul termen de judecata cu procedura completa imediat urmator intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta”, insa asa cum se poate constata aceasta Ordonanta a intervenit dupa ramanerea definitiva a sentintei de condamnare a revizuentului (decizia penala nr.273/R/14.04.2011 a Curtii de Apel Brasov).
In aceste conditii, incidenta art. 3201 Cod procedura penala astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 121/2011 nu poate fi invocata, dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pe calea unei cai de atac extraordinare, decat in situatia in care sunt incidente dispozitiile art. 4082 Cod procedura penala care deschid calea revizuirii in acele cauze in care, dupa ramanerea definitiva a hotararii a fost pronuntata de catre Curtea Constitutionala o decizie prin care sa se constate neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 3201 Cod procedura penala. Pentru incidenta acestui caz de revizuire se cer a fi intrunite insa anumite conditii.
O prima conditie care se desprinde din textul de lege mentionat si de care depinde admisibilitatea cererii de revizuire formulate, are in vedere invocarea de catre una dintre partile din proces (fond, apel, recurs) a unei exceptii de neconstitutionalitate a dispozitiilor legii aplicabile in cauza, nesuspendarea judecatii (ca urmare a abrogarii dispozitiilor art. 29 al. 5 din Legea 47/1992), urmata de pronuntarea unei sentinte definitive si ulterior de declararea ca neconstitutionala a dispozitiei atacate.
Nu rezulta din actele si lucrarile dosarului ca inculpatul sau vreo alta parte din proces ar fi invocat vreo exceptie de neconstitutionalitate referitoare la dispozitiile art. 3201 Cod procedura penala.
Pentru a se aplica acest caz de revizuire, este necesar, ca decizia de neconstitutionalitate invocata in sustinerea cererii sa fi fost pronuntata de catre Curtea Constitutionala intr-o cauza in care contestatorul sa fi fost parte, iar decizia sa fi survenit dupa solutionarea cauzei si solutia pronuntata in cauza sa se fi intemeiat pe dispozitia legala declarata neconstitutionala sau pe alte dispozitii din actul atacat, care, in mod necesar si evident nu pot fi disociate de prevederile mentionate in sesizare.
Remediul procesual a revizuirii prevazut de art. 4082 Cod Procedura Penala revine numai partii care in cadrul procedurii (fond, apel, recurs) a invocat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor legii aplicabile in cauza, dosarul nu a fost suspendat, ca urmare a abrogarii dispozitiilor art. 29 al. 5 din Legea 47/1992, in cauza s-a pronuntat o sentinta definitiva, iar ulterior, dispozitia atacata este declarata neconstitutionala.
Restul persoanelor interesate pot invoca, pana la momentul ramanerii definitive a cauzei, prevederile unei decizii pronuntate de Curtea Constitutionala privind admiterea unei exceptii de neconstitutionalitate intrucat acestea produc, pentru viitor, efecte „erga omnes” dupa publicarea lor in Monitorul Oficial al Romaniei.
In cauza, nici una dintre deciziile pronuntate de Curtea Constitutionala nu au fost pronuntate la sesizarea sa sau a altei parti din cauza in care era implicat inculpatul, or, intr-o atare situatie cazul de revizuire invocat de revizuent nu este incident, revizuirea fiind inadmisibila.
De altfel potrivit art. 4082 alin 4 din Codul de procedura penala cererea de revizuire ar fi trebuit introdusa de revizuent intr-un interval de 3 luni de la data publicarii deciziilor invocate in Monitorul Oficial al Romaniei, or in speta, primele decizii ale Curtii Constitutionale in materie au fost adoptate si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 853/2.12.2011 (decizia 1483/8.11.2011 si 1470/8.11.2011), or, revizuentul a formulat cerea de revizuire abia la data de 21.03.2012, deci cu nerespectarea termenului prevazut de lege.
Fata de aceste considerente, Curtea constata ca in mod judicios a apreciat prima instanta ca cererea revizuentului nu se incadreaza in nici unul dintre cazurile de revizuire prev. de art. 394 alin. 1 lit. a - e Cod procedura penala si analizand aceeasi cerere prin prisma dispozitiilor art. 4082 Cod procedura penala instanta de recurs constata ca nici din aceasta perspectiva cererea de revizuire a inculpatului nu este admisibila, situatie fata de care recursul formulat de condamnat nefondat si va fi respins in baza art. 38515 pct. 1 lit. b Cod procedura penala.
In baza art. 192 alin. 2 cod procedura penala va fi obligat condamnatul revizuent sa plateasca statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.