Art. 3859: Cazurile in care se poate face recurs. Incidenta cazului de casare prev.de art.3859 alin.1 pct.14 din Codul de procedura penala.
(1) Hotararile sunt supuse casarii in urmatoarele cazuri:
.................................................................................................................................................................
14. cand s-au aplicat pedepse gresit individualizate in raport cu prevederile art.72 din Codul penal sau in alte limite decat cele prevazute de lege;u aleerea tipului de pedeapsa si pentru cuan-tumul acelei pedepse.
ART. 72
Criteriile generale de individualizare
(1) La stabilirea si aplicarea pedepselor se tine seama de dispozitiile partii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala;
(2) Cand pentru infractiunea savarsita legea prevede pedepse alternative, se tine seama de dispozitiile alineatului precedent atat pentru alegerea uneia dintre pedepsele alternative, cat si pentru proportionalizarea acesteia.
In raport cu dispozitiile art.72 din Codul penal, la stabilirea duratei pedepsei, un aspect care se circumscrie unuia dintre criteriile obligatorii reglementate in acele dispozitii, este "persoana infractorului". (Curtea de Apel Bucuresti -Sectia I Penala -Decizia Penala nr.1774/R/15 noiembrie 2010)
Prin Sentinta penala nr.568/F din data de 31 mai 2010, pronuntata in Dosarul nr.9100/299/2010, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a hotarat astfel: In baza art.334 din Codul de procedura penala, a schimbat incadrarea juridica a faptei inculpatului C.M.D din infractiunea prevazuta de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a, e, i cu aplic. art.37 alin.1 lit.a din Codul penal in infractiunea prevazuta de art.26 rap. la art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a, e, i cu aplic. art.37 alin.1 lit.a din Codul penal.
In baza art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a, e, i cu aplic. art.37 alin.1 lit.b din Codul penal, a condamnat pe inculpatul S. A. (fiul lui M. si E., nascut la data de .... in orasul B., judetul I., CNP 183......) la pedeapsa de 5 ani inchisoare.
A facut aplicarea art.71 - 64 lit.a teza a II-a si lit.b din Codul penal.
In baza art.350 alin.1 din Codul de procedura penala, a mentinut starea de arest preventiv a inculpatului.
In baza art.88 din Codul penal, a dedus din pedeapsa durata retinerii si arestarii preventive, incepand cu data de 18 februarie 2010 si pana la zi.
In baza art.26 rap. la art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a, e, i cu aplic. art.37 alin.1 lit.a din Codul penal, a condamnat pe inculpatul C.M.D (fiul lui G. si M., nascut la data de ...... in B., CNP 185.....) la pedeapsa de 5 ani inchisoare.
In baza art.61 alin.1 din Codul penal, a revocat liberarea conditionata pentru restul de 392 zile inchisoare, ramas neexecutat din pedeapsa aplicata prin Sentinta penala nr.1652/2007 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, pe care l-a contopit cu pedeapsa stabilita in prezenta cauza, inculpatul urmand sa execute pedeapsa de 5 ani inchisoare.
A facut aplicarea art.71 - 64 lit.a teza a II-a si lit.b din Codul penal.
In baza art.350 alin.1 din Codul de procedura penala, a mentinut starea de arest preventiv a inculpatului.
In baza art.88 din Codul penal, a dedus din pedeapsa durata retinerii si arestarii preventive, incepand cu data de 18 februarie 2010 si pana la zi.
A luat act ca partea vatamata F. V. nu s-a constituit parte civila.
In baza art.191 alin.2 din Codul de procedura penala, a obligat pe inculpati la plata sumei de cate 1.000 lei, cheltuielile judiciare catre stat, din care suma de 300 lei fiecare, onorariul avocatului din oficiu, a fost avansata din fondul Ministerului Justitiei.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, Judecatoria, analizand intregul probatoriu al cauzei, a retinut urmatoarea situatie de fapt:
La data de 18 februarie 2010, in jurul orei 1600, inculpatii, aflandu-se pe B-dul Dinicu Golescu, in dreptul statiei RATB Ministerul Transporturilor, au luat hotararea de a sustrage bunuri din interiorul autoturismului marca Peugeot 607 cu numar de inmatriculare GJ-90-MJR, parcat in acea zona. In acest sens, inculpatul S. A. a lovit geamul portierei stanga fata a autoturismului respectiv cu un fragment de bujie, insa acesta nu a cedat, motiv pentru care a intervenit si inculpatul C.M.D, care, la randul sau, a lovit acelasi geam cu un obiect asemanator. Intrucat geamul nu a cedat nici prin interventia celui de-al doilea inculpat, primul inculpat l-a lovit din nou, in final geamul spargandu-se. In aceste conditii, inculpatul S. A. a patruns in interiorul autoturismului, de unde a sustras un aparat GPS, un incarcator si un suport tip incarcator. Imediat dupa aceea, acelasi inculpat a introdus aparatul GPS in buzunarul interior stanga de la geaca cu care era imbracat, iar incarcatorul si suportul acestuia le-a inmanat inculpatului C.M.D. Pe cand incercau sa se indeparteze de la locul faptei, inculpatii au fost imobilizati de catre organele de politie, aflate in misiune ordonata, care i-au supravegheat pe toata perioada savarsirii faptei. Cu ocazia controlului corporal efectuat asupra inculpatilor, au fost gasite bunurile sustrase, care au fost restituite partii vatamate F. V.
Aceasta situatie de fapt a fost stabilita pe baza procesului verbal de constatare a infractiunii flagrante, plangerii si declaratiei partii vatamate si declaratiilor inculpatilor, care au recunoscut savarsirea faptei.
In drept, Judecatoria a constatat ca fapta inculpatului S. A. (savarsita cu complicitatea coinculpatului C.M.D, intr-un loc public si prin efractie) intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat, prevazuta de art.208 alin.1 - art.209 alin.1 lit.a, e, i din Codul penal.
In sarcina inculpatului, a fost retinuta starea de recidiva postexecutorie, prevazuta de art.37 alin.1 lit.b din Codul penal, in raport cu pedeapsa de 3 ani inchisoare, aplicata prin Sentinta penala nr.955/2006 a Tribunalului Bucuresti - Sectia I Penala.
De asemenea, Judecatoria a constatat ca fapta inculpatului C.M.D (savarsita prin acte de sprijin material si moral acordat coinculpatului S. A., intr-un loc public si prin efractie) intruneste elementele constitutive ale infractiunii de complicitate la furt calificat, prevazuta de art.26 rap. la art.208 alin.1 - art.209 alin.1 lit.a, e, i din Codul penal.
In sarcina inculpatului, a fost retinuta starea de recidiva postcondamnatorie, prevazuta de art.37 alin.1 lit.a din Codul penal, in raport cu pedeapsa de 3 ani inchisoare, aplicata prin Sentinta penala nr.1652/2007 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, din executarea careia a fost liberat conditionat la data de 13 februarie 2009, cu un rest ramas neexecutat de 392 zile inchisoare, neimplinit pana la data savarsirii infractiunii deduse judecatii, imprejurare ce a atras si aplicarea dispozitiilor art.61 alin.1 din Codul penal.
La individualizarea pedepselor, Judecatoria a avut in vedere criteriile prevazute de art.72 din Codul penal, respectiv limitele de pedeapsa prevazute in textul incriminator (inchisoare de la 3 la 15 ani), gravitatea sporita a faptelor (relevata de modalitatile concrete de savarsire), consecinta produsa si datele personale ale inculpatilor (care sunt recidivisti, cu un bogat trecut infractional, amandoi facandu-si un modus vivendi din savarsirea de fapte penale). De asemenea, Judecatoria a apreciat ca pedepsele anterioare, executate partial in penitenciar, nu si-au dovedit eficienta, nereusind sa-si atinga scopul de prevenire a savarsirii de noi infractiuni si de formare a unei atitudini corecte fata de munca, ordinea de drept si regulile de convietuire sociala, conform art.52 din Codul penal, astfel ca, pentru noua infractiune, se impune a fi aplicate inculpatilor pedepse mai severe.
In ceea ce priveste pedeapsa accesorie, Judecatoria, facand referire la jurisprudenta CEDO, la criteriul constitutional al proportionalitatii si la Decizia LXXIV/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a considerat ca se justifica interzicerea, cu acest titlu, numai a drepturilor prevazute de art.64 lit.a teza a II-a si lit.b din Codul penal (dreptul de a fi ales in autoritati publice sau in functii elective publice si respectiv dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat).
Impotriva acestei sentinte, au declarat apel in termenul legal inculpatii S.A. si C.M.D (amandoi personal, la data de 09 iunie 2010), care au solicitat reducerea pedepselor, prin acordarea de circumstante atenuante judiciare, avandu-se ca vedere ca au recunoscut faptele, la momentul savarsirii acestora se aflau in stare de postsevraj, fiind consumatori de droguri, iar prejudiciul cauzat a fost recuperat.
Prin Decizia penala nr.553/A din data de 02 septembrie 2010, pronuntata in Dosarul nr.9100/299/2010, Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a Penala, solutionand caile de atac cu care a fost sesizat, a hotarat astfel:
In baza art.379 pct.1 lit.b din Codul de procedura penala, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpati.
A computat, in cazul fiecaruia, durata preventiei, incepand cu data de 18 februarie 2010 si pana la zi.
A mentinut starea de arest preventiv a inculpatilor.
In baza art.192 alin.2 din Codul de procedura penala, a obligat pe apelantii inculpati la plata sumei de cate 50 lei, cheltuieli judiciare catre stat, onorariul avocatului oficiu pentru apelantul inculpat C.M.D fiind avansat din fondul Ministerului Justitiei.
Pentru a pronunta aceasta decizie, Tribunalul a constatat ca prima instanta a stabilit in mod corect situatia de fapt si vinovatia inculpatilor si, de asemenea, a aplicat acestora pedepse just individualizate in raport cu dispozitiile art.72 din Codul penal, reducerea acelor pedepse nefiind justificata in conditiile in care inculpatii sunt amandoi recidivisti, perseverand in activitatea infractionala.
Impotriva ambelor hotarari, au declarat recurs in termenul legal inculpatii C.M.D si S. A. (amandoi personal, la data de 10 septembrie 2010).
Recursurile inculpatilor (nemotivate in scris) au fost inaintate de Tribunal si inregistrate pe rolul acestei Curti la data de 20 septembrie 2010.
Fiind intrebati in mod explicit, in aplicarea dispozitiilor art.38514 alin.11 din Codul de procedura penala, inculpatii au precizat ca nu doresc sa dea declaratii in fata instantei de recurs, precizand insa ca isi mentin pozitia de recunoastere a savarsirii faptelor de care sunt acuzati.
Cu ocazia dezbaterilor de la termenul de astazi, ambii inculpati, care au beneficiat de asistenta juridica a cate unui avocat desemnat din oficiu, invocand cazul de casare prevazut de art.3859 alin.1 pct.14 din Codul de procedura penala, au solicitat reducerea pedepselor la care au fost condamnati, conform art.76 lit.c din Codul penal, prin retinerea, in favoarea lor, a circumstantei atenuante judiciare prevazute de art.74 lit.c din Codul penal.
Analizand hotararile atacate, in raport cu toate actele si lucrarile dosarului, cu motivul anterior mentionat, precum si din oficiu, in limita celorlalte cazuri de casare prevazute in art.3859 alin.3 din Codul de procedura penala, Curtea constata ca ambele recursuri cu care a fost sesizata sunt fondate, pentru considerentele ce se vor arata in cele ce urmeaza:
Instantele inferioare au aplicat si respectiv mentinut pedepse gresit individualizate in raport cu dispozitiile art.72 din Codul penal, ignorand la stabilirea duratei acestora un aspect care se circumscrie unuia dintre criteriile obligatorii reglementate in acele dispozitii, respectiv "persoana infractorului".
Astfel, examinand considerentele hotararilor pronuntate in prima instanta si in apel, Curtea constata ca instantele respective nu au retinut si nu au dat eficienta conduitei procesuale a inculpatilor, care, inca de la inceputul cercetarilor, s-au dovedit sinceri si cooperanti cu organele judiciare, recunoscand faptele savarsite si contribuind, prin atitudinea lor, la solutionarea cu celeritate a cauzei.
Desi imprejurarea anterior mentionata nu poate capata valoarea unei circumstante atenuante judiciare, care sa conduca la reducerea pedepselor sub minimul special, potrivit art.76 lit.c rap. la art.74 lit.c din Codul penal (dupa cum s-a solicitat in recurs), in conditiile in care inculpatii sunt recidivisti si au fost surprinsi in flagrant, avand asupra lor bunurile sustrase, aceasta, coroborata cu gradul mediu de pericol social al faptelor savarsite si cu valoarea redusa a prejudiciului cauzat (estimat de partea vatamata la aproximativ 1.000 de lei si recuperat in intregime), impune aplicarea cate unei pedepse mai mici decat cea stabilita prin sentinta de condamnare (5 ani inchisoare), insa usor peste minimul special, avand in vedere antecedenta penala a inculpatilor.
In acelasi sens, Curtea constata ca pedeapsa respectiva este disproportionata fata de gravitatea concreta si valoarea sociala lezata prin faptele inculpatilor (care au presupus participarea, in calitate de autor si respectiv complice, la savarsirea unui furt din autoturism), dar si excesiva, chiar in raport cu pedepsele definitive anterioare (retinute, in cazul fiecaruia, drept prim termen al starii de recidiva), respectiv 3 ani inchisoare, astfel ca, si din aceasta perspectiva, se impune a fi redusa.
Fata de aceste considerente, Curtea constata ca aplicarea, pentru infractiunile retinute in sarcina inculpatilor, a cate unei pedepse de 4 ani inchisoare este suficienta pentru sanctionarea justa a acestora, dar si pentru realizarea celorlalte scopuri (cu caracter preventiv-educativ) reglementate de art.52 din Codul penal.
Drept urmare, Curtea, in temeiul art.38515 pct.2 lit.d din Codul de procedura penala, va admite ambele recursuri declarate in cauza, va casa in intregime decizia din apel si in parte sentinta primei instante, iar, pe fond, va hotari astfel:
Va descontopi pedeapsa rezultanta de 5 ani inchisoare, aplicata inculpatului C.M.D in pedeapsa de 5 ani inchisoare si restul neexecutat de 392 zile inchisoare.
Va reduce pedeapsa aplicata acestui inculpat pentru infractiunea prevazuta de art.26 rap. la art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a, e, i cu aplic. art.37 alin.1 lit.a din Codul penal de la 5 ani inchisoare la 4 ani inchisoare, pe care o va contopi, conform art.61 alin.1 din Codul penal, cu restul ramas neexecutat din pedeapsa aplicata prin Sentinta penala nr.1652/2007 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, de 392 zile inchisoare, inculpatul urmand sa execute astfel pedeapsa de 4 ani inchisoare.
Va reduce pedeapsa aplicata inculpatului S. A. pentru infractiunea prevazuta de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a, e, i cu aplic. art.37 alin.1 lit.b din Codul penal de la 5 ani inchisoare la 4 ani inchisoare.
Vor fi mentinute celelalte dispozitii ale sentintei, in privinta carora nu se constata, nici din oficiu, motive de casare.
In temeiul art.38517 alin.4 rap. la art.383 alin.2 din Codul de procedura penala si art.88 alin.1 din Codul penal, va deduce din pedeapsa aplicata fiecarui inculpat durata retinerii si arestarii preventive, incepand cu data de 18 februarie 2010 si pana la zi.
In temeiul art.192 alin.3 din Codul de procedura penala, cheltuielile judiciare vor ramane in sarcina statului, onorariile avocatilor din oficiu, desemnati pentru a asigura asistenta juridica obligatorie a inculpatilor, fiind suportate din fondul Ministerului Justitiei, potrivit art.189 alin.1 si 2 din Codul de procedura penala.