PROBELE SI MIJLOACELE DE PROBA. MARTORII. AUDIEREA MARTORILOR -art. 62 Cod procedura penala;
-art. 78 Cod procedura penala. In vederea aflarii adevarului, instanta de judecata este obligata sa lamureasca cauza sub toate aspectele.
Persoana care are cunostinta despre vreo fapta sau despre vreo imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal poate fi ascultata in calitate de martor si are obligatia sa declare tot ce stie cu privire la faptele cauzei.
In contextul existentei unor elemente probatorii care nu se conciliaza, instantele au sarcina de a aprecia in concret, in raport de fiecare declaratie, care dintre ele constituie o reflectare exacta a faptului perceput si totodata poate dispune suplimentarea probelor .
Deliberand, constata ca prin sentinta penala nr.2068 din 14.11.2007, pronuntata de Judecatoria Giurgiu s-a dispus schimbarea incadrarii juridice din art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.g si i Cod penal si art.211 alin.2 lit.a,b si alin.21 lit.a si c ambele cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal in infractiunile prevazute de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.g si i Cod penal si art.22 alin.2 lit.b si alin.21 lit.a si c Cod penal, ambele cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal.
In baza art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.g si i Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal a fost condamnat inculpatul D. L. A. la 3 inchisoare, iar in baza art.211 alin.2 lit.b si alin.21 lit.a si c cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal a fost condamnat acelasi inculpat la 7 ani inchisoare.
In baza art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului si s-a dispus ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani inchisoare.
In baza art.71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevazute de art.64 alin.1 lit.a si b Cod penal pe durata executarii pedepsei, ca pedeapsa accesorie.
In baza art.88 alin.1 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicata inculpatului durata retinerii de la 25.10.2006 la 26.10.2006.
S-a luat act ca partile vatamate Asociatia Agricola Agro Prest Baneasa si S. I. nu s-au constituit parti civile in cauza.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare catre stat.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:
In noapte de 4/5 iunie 2006, inculpatul D. L. A. s-a deplasat in apropierea Asociatiei Agricole Agro Prest S.A. Baneasa, a patruns in curtea asociatiei si a sustras piesele componente ale unui tavalug format din 13 roti dintate si un ax metalic pe care le-a transportat la unchiul sau. A mai retinut prima instanta ca la data de 22.08.2008 acelasi inculpat impreuna cu alte persoane au patruns in casa partii vatamate S. I., au exercitat violente asupra sa, fortand-o sa spuna unde tine banii si au sustras suma de 800 dolari si 400 lei, lasand partea vatamata legata de maini si in stare de soc.
In drept, faptele comise de inculpat au fost incadrate in dispozitiile art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.g si i Cod penal si 211 alin.1 lit.b si alin.2/1 lit.a si c Cod penal.
Faptele au fost retinute a fi savarsite in stare de recidiva postexecutorie, in raport de condamnarea pe care acesta a suferit-o prin sentinta penala nr.975/2003 a Judecatoriei Giurgiu. De precizat ca inculpatul a fost condamnat prin sentinta sus mentionata la 4 ani inchisoare, pedeapsa pe care a inceput sa o execute in 2001 si pe care a terminat-o de executat in anul 2005.
De asemenea, s-a retinut ca in cazul infractiunii de talharie nu s-a facut dovada ca infractiunea a fost comisa de o persoana mascata, deghizata sau travestita, neexistand nici un element din care sa rezulte comiterea infractiunii in aceasta modalitate agravanta, astfel ca nu se impune retinerea literei a de la alineatul 2 al articolului 211 Cod penal.
Pentru considerentele aratate mai sus, s-a dispus schimbarea incadrarii juridice din infractiunile prevazute de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.g si i cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal si art.211 alin.2 lit.a, b si alin.21 lit.a si c cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal in art.208 alin.1, 209 alin1, lit.g si i cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal si art.211 alin.2 lit.b si alin.21 lit.a si c cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal.
Individualizarea judiciara a pedepselor aplicate inculpatului s-a facut in raport de criteriile generale prevazute de art.72 Cod penal, apreciindu-se ca scopul educativ si preventiv al pedepselor poate fi atins prin executarea in cuantumul fixat si in conditiile privative de libertate.
Impotriva sentintei a declarat apel inculpatul D. L. A., acesta sustinand ca in mod gresit a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de talharie, deoarece nu a comis-o, sens in care a solicitat achitarea.
De asemenea, inculpatul a criticat solutia instantei de fond pentru netemeinicie sub aspectul individualizarii pedepsei aplicate pentru infractiunea de furt, solicitand redozarea pedepsei aplicate pentru aceasta infractiune.
Prin decizia penala nr.12 din 25.02.2008, pronuntata de Tribunalul Giurgiu a fost admis apelul inculpatului, s-a desfiintat in parte sentinta, au fost descontopite pedepsele si a fost achitat inculpatul pentru savarsirea infractiunii de talharie.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de apel a retinut ca exista dubii in privinta faptului ca inculpatul a savarsit infractiunea de talharie si orice indoiala profita inculpatului.
A mai retinut instanta de apel ca cea de-a doua critica ce vizeaza gresita individualizare a pedepsei este neintemeiata si s-au aplicat corect dispozitiile art.72 Cod penal.
Impotriva deciziei tribunalului a declarat recurs Parchetul de pe langa Tribunalul Giurgiu, critica vizand nelegalitatea solutiei de achitare pentru savarsirea infractiunii de talharie. Sustine parchetul ca probele administrate in cauza fac dovada, fara dubii, a faptului ca inculpatul este autorul infractiunii de talharie savarsita asupra partii vatamate S. I., in varsta de 83 ani.
S-a solicitat de catre Parchet, admiterea recursului, casarea deciziei tribunalului si mentinerea solutiei instantei de fond.
Examinandu-se cauza, prin prisma motivului invocat, precum si din oficiu, potrivit art.3856 alin.3 Cod procedura penala, se constata ca recursul este fondat, dar pentru un alt motiv decat cel invocat.
Atat solutia de condamnare pronuntata de instanta de fond, cat si solutia de achitare pronuntata de instanta de apel se bazeaza pe un probatoriu insuficient conturat si contradictoriu.
In contextul existentei unor elemente care nu se conciliaza, instantele aveau sarcina de a aprecia in concret in raport de fiecare declaratie, care dintre ele constituie o reflectare exacta a faptului perceput, retinandu-le motivat doar pe acelea, iar daca nu erau edificatoare se impunea a se dispune suplimentarea probelor.
In orice caz, schimbarea pozitiei procesuale a martorilor in fata instantei trebuie a fi privita prin prisma faptului ca motivele invocate nu sunt credibile si nici sustinute de vreun indiciu.
Sau, cel mai corect, instanta de apel trebuia sa dispuna reaudierea martorilor C. M., S. M., S. F. M., V. S. pentru a clarifica toate neconcordantele pe care nu le-a elucidat instanta de fond.
In contextul celor aratate, sustinerea instantei de apel, care fara a administra probe noi, a retinut ca inculpatul a fost prezent in localitatea respectiva, comuna Baneasa, dar nu a comis fapta este susceptibila de interpretari.
In consecinta, se impune admiterea recursurilor declarate de Parchetul de pe langa Tribunalul Giurgiu si de inculpatul Dumitru Laurentiu Adrian si casarea deciziei si retinerea cauzei spre rejudecare in vederea suplimentarii probelor, conform art.38516 Cod procedura penala.
Curtea constata ca este necesara reaudierea martorilor S. M. si C.M., precum si efectuarea unui test poligraf cu privire la comportamentul simulat al inculpatului.
Avand in vedere cele ce preced, potrivit dispozitiilor art.38515 pct.2 lit.c Cod procedura penala se vor admite ambele recursuri, in sensul aratat mai sus. (Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I-a Penala - Decizia penala nr. 86/21 ianuarie 2009).