DESCHIDEREA PROCEDURII INSOLVENTEI LA CEREREA DEBITORULUI. INADMISIBILITATEA CERERII DE INTERVENTIE IN INTERES PROPRIU IN CADRUL SOLUTIONARII ACESTEI CERERI. Art. 32 din Legea nr. 85/2006 instituie o procedura speciala, derogatorie de la dreptul comun, care in prima faza, pana la pronuntarea incheierii de deschidere a procedurii este necontencioasa, dar care poate dobandi caracter contencios prin formularea opozitiei de catre creditori. Avand in vedere ca legiuitorul a pus la dispozitia creditorilor opozitia, o modalitate de aparare a intereselor lor specifica procedurii insolventei, cererea de interventie in interes propriu formulata de un creditor in faza de judecata a cererii introductive formulate de debitor apare ca inadmisibila.
Prin incheierea pronuntata la data de 14.05.2010, judecatorul sindic a admis cererea formulata de debitorul S.C. G. S.R.L. si in consecinta a dispus deschiderea procedurii generale a insolventei impotriva acestuia.
La pronuntarea acestei hotarari, prima instanta a retinut ca cerea debitorului indeplineste conditiile cerute de art. 27 din Legea nr. 85/2006, intrucat insolventa acestuia este vadita
Impotriva incheierii a declarat recurs creditorul R.N., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, in baza art. 3041 Cod de procedura civila.
In motivarea recursului creditoarea invoca incalcarea dreptului sau la aparare, prin evitarea punerii in discutie a cererii sale de interventie.
Pe fond, se sustine a cererea de deschidere a procedurii insolventei este neintemeiata si formulata cu rea credinta, in vederea fraudarii intereselor creditoarei, societatea debitoare nefiind in incetare de plati.
Intimata a depus la dosar intampinare, prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a recurentului in promovarea recursului iar pe fond, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Intrucat exceptia lipsei calitatii procesuale active este o exceptie de fond, curtea a unit exceptia cu fondul.
Din examinarea exceptiei invocate de intimata si a motivelor de recurs in raport de actele si lucrarile dosarului si de dispozitiile legale in materie, curtea a retinut urmatoarele:
Recurentul a depus la instanta de fond cerere de interventie in interes propriu, care nu a fost admisa in principiu, judecatorul sindic calificand-o drept o declaratie de creanta.
Potrivit art. 52 alin. 2 Cod de procedura civila, incheierea prin care instanta se pronunta asupra admiterii in principiu a unei cereri de interventie poate fi atacata odata cu fondul.
Ca urmare, cererea de interventie depusa in fata primei instante ii confera creditorului legitimitatea procesuala de a ataca dispozitia din incheiere referitoare la cererea sa de interventie, astfel ca exceptia lipsei calitatii procesuale active a fost respinsa.
Recurentul invoca incalcarea dreptului la aparare ca urmare a nepunerii in discutie a cererii sale de interventie si apreciaza ca tratarea acesteia drept o declaratie de creanta constituie o antepronuntare a instantei de fond cu privire la solutia ce urma a fi pronuntata in cauza.
Din cuprinsul incheierii curtea retine ca cererea de interventie a fost pusa in discutie iar judecatorul sindic nu a incuviintat-o in principiu.
Referitor la admisibilitatea cererii de interventie in interes propriu in cadrul solutionarii cererii de deschidere a procedurii formulate de debitor se retine ca art. 32 din Legea nr. 85/2006 instituie o procedura speciala, derogatorie de la dreptul comun, care in prima faza, pana la pronuntarea incheierii de deschidere a procedurii este necontencioasa, dar care poate dobandi caracter contencios prin formularea opozitiei de catre creditori. Avand in vedere ca legiuitorul a pus la dispozitia creditorilor opozitia, o modalitate de aparare a intereselor lor specifica procedurii insolventei, cererea de interventie in interes propriu formulata de un creditor in faza de judecata a cererii introductive formulate de debitor apare ca inadmisibila, fiind contrara principiului celeritatii derularii acestei proceduri.
Motivele referitoare la fondul cauzei nu pot fi analizate in acest cadru procesual deoarece creditorul recurent nu a uzat de calea opozitiei, care initiaza procedura contencioasa, ca urmare, examinarea acestora ar infrange principiul dublului grad de jurisdictie, determinand solutionarea cauzei in contradictoriu pentru prima data in recurs.
Fata de cele expuse mai sus, in baza art. 312 alin. 2 Cod de procedura civila, a fost respins recursul si s-a mentinut hotararea atacata. Decizia nr. 353/R/15.07.2010 - G.C.