Temeiul de drept al arestarii preventive prevazut de art. 148 lit. b Cod procedura penala
Constata ca, prin incheierea de sedinta din 11 mai 2006, pronuntata in dosarul penal nr. 1110/2006, Tribunalul Brasov a mentinut masura arestarii preventive a inculpatului C. C., motivand ca subzista temeiurile care au determinat luarea masurii.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs inculpatul solicitand revocarea arestarii preventive, motivand ca temeiurile care impus luarea masurii au incetat sa mai existe.
Recursul este nefondat.
Inculpatul a fost arestat preventiv la data de 14 aprilie 2006 pentru savarsirea infractiunii de vanzare, fara drept, a drogurilor de risc, prevazuta de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, retinandu-se ca, la data de 13 si 17 februarie 2006 si 13 aprilie 2006 a vandut unui investigator sub acoperire diferite cantitati de hasis, ultima oara fiind si prins in flagrant. Temeiurile arestarii le-au constituit cazurile prevazute in art.148 lit. b, e si h Cod procedura penala, respectiv infractiunea este flagranta, din datele existente rezulta necesitatea impiedicarii inculpatului de a mai savarsi alte infractiuni si legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani, existand probe certe ca lasarea acestuia in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.
Curtea constata ca, in realitate, subzista numai temeiurile prevazute in art.148 lit. e si h Cod procedura penala. Imprejurarea ca inculpatul a fost prins in flagrant la savarsirea ultimului act material din data de 13 aprilie 2006, nu poate conduce la concluzia ca temeiul prevazut in art. 148 lit. b Cod procedura penala mai exista, intrucat starea de flagranta nu se prelungeste in timp, acest caz fiind temei de arestare numai cand se urmeaza procedura de urmarire si judecare a unor infractiuni flagrante, prevazuta in art. 465 si urmatoarele din Codul de procedura penala. Numai in aceasta situatie, care presupune un termen scurt de solutionare a procesului penal si prezenta inculpatului, se impune arestarea inculpatului pentru buna desfasurare a procesului penal in conditiile de celeritate ale procedurii speciale.
In ce priveste temeiul prevazut in art.148 lit. e Cod procedura penala, este de observat ca savarsirea a trei acte materiale de vanzare, fara drept, a unor droguri de risc constituie date din care rezulta necesitatea mentinerii arestarii preventive pentru a-l impiedica pe inculpat sa savarseasca alte infractiuni.
De asemenea, probele care dovedesc savarsirea infractiunii constituite tot atatea probe certe ca lasarea inculpatului constituite un pericol concret pentru ordinea publica, intrucat infractiunea prevazuta de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 are o puternica rezonanta in opinia publica.
Avand in vedere cele aratate si tinand seama ca prima instanta a fost de curand sesizata cu judecarea cauzei, durata arestarii preventive fiind rezonabila, curtea constata ca mentinerea masurii arestarii preventive este justificata de buna desfasurare a procesului penal, motiv pentru care, in baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedura penala, va respinge recursul, urmand ca, in temeiul art.192 alin.2 Cod procedura penala, sa dispuna obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
(Decizia penala nr.285/R din 12 mai 2006 )