Daune morale solicitate in temeiul legii 221/2009. Calitate procesuala activa. Decizie nr. 101 din data de 08.04.2010
pronunțată de Curtea de Apel Craiova

Prin actiunea inregistrata la 29 octombrie 2009, reclamantul K.R. a chemat in judecata pe paratul Ministerul Finantelor Publice, solicitand instantei ca prin sentinta ce o va pronunta sa dispuna obligarea statului roman prin Ministerul Finantelor Publice, sa-i plateasca suma de 500.000 Euro cu titlu de despagubiri morale, potrivit art. 5 alin. 1 al Legii nr. 221/2009 si 100.000 Euro, potrivit art. 5 alin. b al aceleiasi legi.
In motivarea actiunii reclamantul a aratat ca tatal si bunicul acestuia nu au fost condamnati prin sentinta penala de catre instanta, insa au fost stramutati incepand cu 15.07.1968 din domiciliu, li s-a stabilit domiciliu obligatoriu, li s-au confiscat bunuri imobile si mobile, ceea ce le-a adus grave prejudicii morale, evaluate la suma de 500.000 Euro.
Ministerul Finantelor Publice prin Directia Generala a Finantelor Publice Olt a formulat intampinare prin care a solicitat sa se constate lipsa calitatii procesuale active a reclamantului, avand in vedere dispoz. art. 5 alin. 1 din Legea nr. 221/2009.
Prin sentinta civila nr. 83 din 2 februarie 2010 a Tribunalului Olt s-a admis exceptia lipsei calitatii procesual active a reclamantului si s-a respins actiunea.
Pentru a se pronunta astfel, tribunalul a retinut ca potrivit art. 5 alin. 1 din Legea nr. 221/2009, "orice persoana care a suferit condamnari cu caracter politic in perioada 06.03.1945 - 22.12.1989, sau care a facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic, precum si, dupa decesul acestei persoane, sotul sau descendentii acesteia pana la gradul al II-a inclusiv pot solicita acordarea de despagubiri".
S-a constatat ca reclamantul K.R. este nepot de fiica al persoanei fata de care s-a luat masura stramutarii, astfel incat, atata timp cat descendenta de gradul I, respectiv K.E. este in viata, reclamantul nu poate avea calitate procesuala activa.
S-a aratat, de asemenea, ca din actele depuse la dosarul cauzei nu rezulta ca impotriva reclamantului s-au luat masuri administrative cu caracter politic sau ca a suferit condamnari in perioada mentionata de Legea nr. 221/2009.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul, motivand ca a formulat o cerere imprescriptibila, in nume propriu, deoarece a suferit si el la ultimele trei stramutari ale tatalui sau, fiind in varsta de 8 luni, asa incat tribunalul a retinut gresit ca a formulat cerere ca mostenitor al tatalui sau bunicului sau, fiindu-i ingradit accesul liber la justitie.
Apelantul a sustinut ca dreptul la actiune al DGFP Olt si al Ministerului Public s-a prescris, nefiind exercitat in termenul de trei ani stabilit de Decretul 167/1958 iar calitatea sa procesuala activa este probata prin insasi cererea de chemare in judecata.
S-a sustinut ca paratul nu a facut dovezi in sensul ca minora K.A. , nascuta la 15 iulie 1968 in loc. Corabia s-a bucurat de ingrijire gratuita din partea statului roman pana la majorat sau ca parintii reclamantului au fost decazuti din drepturile parintesti.
Apelantul a criticat faptul ca intampinarea nr. 28573/10 ian. 2010 depusa de parat i s-a comunicat la 22 ianuarie 2010, dupa inchiderea dezbaterilor , actul fiind depus tardiv, judecatorul urmarind sa ascunda acte si dovezi importante.
Apelantul a solicitat admiterea apelului, anularea sentintei si retinerea cauzei spre rejudecare, lamurirea intelesului si intinderii dispozitivului sentintei civile nr. 83/2010, deoarece acest dispozitiv lipseste, precum si conexarea la prezentul dosar a dosarelor 3413/104/2009, 34147104/2009, 3415/104/2009, 3448/104/2009, privind pe membrii familiei sale.
La data de 29 martie 2010 paratul a depus intampinare, solicitand respingerea apelului intrucat reclamantul nu are calitate procesuala activa, iar pe fond aratandu-se ca nu s-a facut dovada ca impotriva reclamantului s-au luat masuri administrative cu caracter politic.
Apelul nu este fondat si urmeaza a fi respins pentru urmatoarele considerente.
Procesul civil este guvernat de principiul disponibilitatii, regasit cu valoarea constitutionala in art. 21 din legea fundamentala si reglementat de art. 129 c.p.c. Dreptul persoanei interesate de a sesiza instantele de judecata este considerat de legiuitorul constituant ca fiind strans legat de vointa persoanei ce se pretinde vatamata in drepturile sau interesele sale legitime, iar prin introducerea actiunii civile reclamantul stabileste persoanele chemate in judecata si obiectul pricinii.
Exercitand rol activ, instanta este indreptatita sa dea calificarea juridica a actiunii, dupa ce pune in discutia partilor aspectele care tin de aceasta calificare, intrucat investirea de catre reclamant se face numai cu situatia de fapt, nu si cu temeiul de drept al actiunii.
Fiind obligata de prev. art. 129 alin. 6 c.p.c. sa se pronunte doar asupra cererilor formulate de parti, instanta nu poate schimba obiectul actiunii.
In speta, reclamantul a formulat o actiune in pretentii, indicand ca temei al pretentiilor sale dispozitiile Decretului Lege 118/1990 si ulterior, ale Legii 221/2009, care reglementeaza dreptul persoanelor care au fost victimele unor condamnari sau ale unor masuri administrative cu caracter politic de a primi despagubiri( daune morale si materiale) de la stat.
Prin cererea de chemare in judecata, formulata sumar si mai putin clar, reclamantul a facut referire la situatia familiei sale, a tatalui si bunicului sau, care au fost stramutati in perioada anterioara anului 1989.
Ulterior, prin cererile depuse la filele 29, 45, 68, 97, ca raspunsuri la intampinarile paratului sau sub forma unor note scrise, reclamantul a aratat ca a suferit personal, in copilarie, din pricina schimbarii fortate a domiciliului parintilor sai, victime ale abuzurilor regimului comunist. Ca urmare, prin aceste cereri, considerate precizare a actiunii, reclamantul a solicitat despagubiri reprezentand daune morale, atat ca mostenitor al autorului sau, bunic matern, cat si in nume propriu, sustinand ca familia sa a fost stramutata de mai multe ori iar schimbarea repetata a domiciliului, precum si ascultarea telefonului, deschiderea corespondentei, cercetarea abuziva de catre reprezentantii fostei militii si securitati i-au pricinuit suferinte si i-au pus viata in pericol.
Reclamantul a mai precizat in aceste cereri ca, fiind etnic maghiar, a fost persecutat, a fost considerat transfug si apatrid.
Tribunalul a analizat actiunea sub ambele aspecte, constatand in mod corect ca reclamantul nu are calitate procesuala activa pentru a promova actiunea ca mostenitor al autorului sau cat timp este descendent de gradul II iar mostenitorul de gradul I, respectiv mama reclamantului, este in viata.
Calitatea procesuala activa reprezinta una din conditiile de exercitare a actiunii civile si constituie identitatea dintre persoana reclamantului si titularul dreptului care se pretinde ca a fost incalcat. Cum prin art. 5 din legea 221/2009 se prevede ca despagubirile se acorda persoanei care a suferit condamnari cu caracter politic sau care a facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic, precum si, dupa decesul acestei persoane, sotului sau descendentilor acesteia pana la gradul al II-lea inclusiv, reclamantul nu poate pretinde drepturile de care beneficiaza autorii in viata, nefiind titularul dreptului recunoscut de lege.
Din acest motiv sunt nefondate criticile apelantului privind gresita solutionare a exceptiei lipsei calitatii procesual active in promovarea capatului de actiune care priveste prejudiciile suferite de autorii sai, parinti si bunic matern.
Sunt, de asemenea, nefondate, criticile privind tardivitatea intampinarii sau caracterul prescriptibil al acesteia. Potrivit art. 114 alin. 2 c.p.c., paratului i se pune in vedere sa depuna intampinare cel mai tarziu cu 5 zile inaintea primului termen de judecata iar dispozitia din art. 118 alin 2 c.p.c. care sanctiona nedepunerea intampinarii in termen cu decaderea din dreptul de a mai propune probe sau de a invoca exceptii, cu exceptia celor de ordine publica, a fost abrogata prin legea 219/2005, asa incat depunerea intampinarii dupa prima zi de infatisare nu poate fi sanctionata.
In plus, exceptia lipsei calitatii procesual active este o exceptie de ordine publica, asa incat ea putea fi invocata chiar de instanta, din oficiu, in orice stadiu al pricinii, inclusiv in caile de atac, neavand relevanta asupra legalitatii sentintei faptul ca exceptia a fost ridicata de parata prin cererea depusa la 12 ian 2010.
Instanta a respectat drepturile procesuale ale reclamantului si principiul dreptului la aparare si al contradictorialitatii, deoarece a repus cauza pe rol, dupa ce parata a depus intampinare, dand posibilitate reclamantului sa raspunda exceptiei, acesta prezentand punctul sau de vedere in concluziile scrise depuse la 28 ian. 2010.
Tribunalul a respectat limitele investirii sale si s-a pronuntat si pe capatul de cerere privind prejudiciul suferit de reclamant, personal, motivand ca din actele depuse la dosar nu rezulta ca impotriva reclamantului s-au luat masuri administrative cu caracter politic sau ca a suferit condamnari pe perioada mentionata de legea 221/2009.
In acest mod a fost solutionata actiunea pe fond, asa incat faptul ca prin dispozitiv s-a admis exceptia lipsei calitatii procesual active si s-a respins actiunea nu presupune ca fondul cererii nu a fost solutionat. Exceptia a privit doar unul din capetele de cerere, iar cel de al doilea a fost analizat sub aspectul temeiniciei, nefiind incidente dispozitiile art. 297 alin 1 c.p.c., care sa justifice desfiintarea sentintei si nici dispoz. art. 297 alin 2 c.p.c., cum se solicita prin apel, neexistand un alt motiv de nulitate care sa duca la anularea sentintei.
Prima instanta a retinut corect ca reclamantul nu poate pretinde acordarea de despagubiri in nume propriu, cat timp impotriva sa nu au fost luate masuri administrative cu caracter politic.
Reclamantul s-a nascut la 24.09.1975, cand parintii sai locuiau in com. Visina Veche, jud. Olt, iar dupa aceasta data nu s-a luat masura stramutarii fata de familia sa, reclamantul facand o confuzie intre stramutarea cu caracter politic si schimbarea locului de munca si, implicit, a domiciliului unei persoane din motive profesionale. Faptul ca la 1 mai 1976 parintii sai s-au mutat in loc. Slatina nu a constituit o stramutare, fiind chiar in interesul familiei si al copiilor sa locuiasca intr-un oras, resedinta de judet, care oferea posibilitati mai bune pentru educarea minorilor.
Suferintele la care face referire reclamantul, respectiv, faptul ca locuia in blocuri de beton inghetate, ca era flamand, timid si speriat( fila 51 dosar tribunal) nu sunt consecinta unei persecutii politice, directe sau indirecte, impotriva sa, ci o descriere a conditiilor de viata a majoritatii populatiei. Actele depuse la dosar ( note informative) din care rezulta ca bunicul sau si mama sa erau sub supravegherea securitatii sunt din perioada anterioara nasterii sale ( 25 dec. 1964, 10 mai 1973) ori se refera la aspecte care nu aveau legatura cu viata personala a reclamantului, ci priveau relatiile mamei sale cu cetateni straini din Franta si Polonia sau modul in care aceasta incerca sa rezolve anumite probleme, cum ar fi publicarea unor carti sau inscrierea fiicei intr-o anumita clasa.
Referirile facute prin motivele de apel la situatia surorii reclamantului, K.A., nu privesc cauza de fata, in care se pune in discutie prejudiciul moral suferit de reclamant.
In finalul cererii de apel reclamantul a solicitat lamurirea intelesului sentintei, in conditiile art. 281/1 c.p.c., cerere nefondata, deoarece dispozitivul este clar, tribunal respingand actiunea, asa incat nu mai este necesar a se lamuri intinderea sau intelesul acestuia.
Potrivit art. 164 c.p.c., conexarea unor dosare se poate dispune daca privesc aceleasi parti, dosarul fiind trimis instantei mai intai investita. Dosarele 3413/104/2009, 3414/104/2009, 3415/104/2009, 3448/104/2009, privesc pe membrii familiei reclamantului, au obiect diferit, privind despagubiri solicitate de acestia pentru prejudicii ce le-au fost cauzate personal, asa incat exceptia de litispendenta nu este intemeiata.
Apreciind ca sentinta atacata este legala si temeinica, potrivit art. 296 c.p.c., apelul se va respinge ca nefondat. 4