Reclamanta, ca succesoare a vanzatorilor, a preluat drepturile si obligatiile pe care acestia le aveau in temeiul contractului de inchiriere a suprafetei locative, incheiat de persoane fizice, care este un contract civil prin natura sa, aceasta nefiind schimbata la momentul cand locatorii au instrainat imobilul catre societatea comerciala.
Prezumtia de comercialitate nu opereaza. Potrivit dispozitiilor art.4 C.com., conform carora sunt socotite ca fapte de comert si celelalte contracte si obligatiuni ale unui comerciant, afara de cazul cand acestea sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din act.
Prin sentinta civila nr.19688 din 11 decembrie 2008 pronuntata de Judecatoria Craiova in dosarul nr.19408/215/2008, s-a declinat competenta de solutionare a actiunii la Tribunalul Dolj-Sectia Comerciala, conform art.2 pct.1 lit.a teza a II-a C.pr.civ., retinandu-se ca actiunea apartine jurisdictiei comerciale in raport de calitatea de comerciant a reclamantei si ca are caracter neevaluabil.
Prin sentinta nr.1099/16 iunie 2009 pronuntata de Tribunalul Dolj-Sectia Comerciala in dosarul nr.534/63/2009, a fost declinata competenta de solutionare a cauzei formulata de reclamantul SC CITY GROUP SRL impotriva paratilor S. N. din Craiova si O. L. D., in favoarea Judecatoriei Craiova, s-a constatat ivit conflict negativ de competenta si cauza a fost inaintata Curtii de Apel Craiova, pentru solutionarea conflictului.
Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut ca imobilul ce a facut obiectul contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 3690/21.12.2007 are destinatia de locuinta, paratii folosindu-l in temeiul contractelor de inchiriere din 01.11.2002 .
Conform fisei suprafetei locative si contractelor de inchiriere, paratii folosesc incaperi cu destinatia de dormitor, sufragerie, bucatarie, hol si pivnita, imobilul fiind folosit in prezent de parati cu destinatia de locuinta.
Reclamantul este comerciant, iar pe langa faptele de comert obiective, a caror comercialitate este independenta de calitatea persoanei care le savarseste, Codul comercial reglementeaza si faptele de comert subiective, care dobandesc caracter comercial datorita calitatii de comerciant a persoanei care le savarseste, insa potrivit art. 4 C.com., prezumtia de comercialitate este inlaturata, daca obligatia are caracter civil ori necomercialitatea rezulta din insusi actul savarsit de comerciant.
Caracterizarea unui litigiu ca fiind de natura civila sau comerciala trebuie facuta in raport de normele juridice aplicabile raporturilor juridice dintre parti.
In cauza, imobilul cumparat de societatea reclamanta are destinatia de locuinta, este in posesia paratilor care au incheiat cu fostii proprietari contracte de inchiriere, iar din probele administrate in cauza nu rezulta ca acest imobil face parte din fondul de comert.
Cum litigiul dedus judecatii are ca obiect, in principal evacuarea paratilor din imobilul cumparat de societatea reclamanta, imobil aflat in patrimoniul societatii, dar despre care nu exista dovezi ca apartine fondului de comert, instanta a apreciat ca litigiul este de natura civila, iar competenta de solutionare apartine judecatoriei.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Curtii de Apel Craiova sub numarul de dosar 2494/54/2009.
Curtea, procedand la solutionarea conflictului negativ de competenta potrivit dispozitiilor art.20 si urmatoarele C.pr.civ., a retinut urmatoarele:
Prin actiunea dedusa judecatii, reclamanta - societate comerciala - solicita evacuarea paratilor persoane fizice pe motiv ca locatiunea a ajuns la termen, dintr-un spatiu cu destinatia de locuinta pe care acestia l-au ocupat in baza unui contract de inchiriere incheiat cu vanzatorii- persoane fizice. Solicitandu-se predarea spatiului, ca urmare a incetarii contractului, actiunea este personala.
Reclamanta, ca succesoare a vanzatorilor, a preluat drepturile si obligatiile pe care acestia le aveau in temeiul contractului de inchiriere a suprafetei locative, incheiat de persoane fizice, care este un contract civil prin natura sa, aceasta nefiind schimbata la momentul cand locatorii au instrainat imobilul catre societatea comerciala.
In speta, nu opereaza prezumtia de comercialitate, potrivit dispozitiilor art.4 C.com., conform carora sunt socotite ca fapte de comert si celelalte contracte si obligatiuni ale unui comerciant, afara de cazul cand acestea sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din act, intrucat pricina de fata se incadreaza in exceptia reglementata de text, cum corect a apreciat tribunalul.
Dreptul reclamantului de a redobandi folosinta bunului inchiriat si obligatia corelativa a chiriasilor de restituire a lucrului la incetarea locatiunii, izvorasc dintr-un contract de inchiriere a unei locuinte incheiat intre persoane fizice, care este, prin natura sa, unul civil, astfel ca pricina apartine jurisdictiei civile, fiind de competenta judecatoriei, calitatea de comerciant a reclamantei neavand relevanta, aceasta valorificandu-si dreptul civil izvorat din contract.
Prin urmare, in temeiul art.22 alin.5 C.pr.civ. Curtea a stabilit ca actiunea de evacuare a paratilor dintr-un spatiu de locuit ocupat in baza unui contract de inchiriere, este de competenta Judecatoriei Craiova, ca instanta civila.