Dispozitiile art.88 si 100 din Lg.36/1995 ce permit celor vatamati intr-un drept al lor sa cearta anularea actelor notariale, nu exclud actiunile in constatarea nulitatii absolute a actelor notariale cand se invoca afectarea lor de o cauza de nulitate absoluta.
Prin cererea inregistrata la Judecatoria Tg. Jiu, reclamanta G.D.r a chemat in judecata pe parata D.N., solicitand instantei ca, prin sentinta ce va pronunta, sa constate nulitatea absoluta a certificatului de mostenitor nr. 120/12.08.2002, emis de BNP Raceanu Ion, cu cheltuieli de judecata.
In fapt, reclamanta a aratat ca este fiica defunctilor S.N. si S.D., decedat la 06.05.1933 si respectiv la 16.05.1937, de pe urma autorilor ramanand ca mostenitori legali cinci fiice: G.D., M.P., D.N., S.E. si T.M., care au acceptat succesiunea in termenul legal prev. de art. 700 Cod civil si ca, in aceasta calitate, din anul 1997 primele 4 au formulat o actiune in revendicare pentru 2 imobile situate in Tg. Jiu.
A mai aratat ca Judecatoria Tg. Jiu, prin sentinta civila nr. 4804/1997, ramasa definitiva prin neapelare, a admis actiunea celor 4 mostenitoare, constatandu-se inoperanta aplicarea Decretului 92/1950, cu privire la imobilele situate in Tg. Jiu, str. 11 Iunie, nr. 103, fosta Sf. Nicolae, nr. 86 si imobilul din Tg. Jiu, Calea Severinului, nr. 93, fosta str. Unirii, nr. 148 si au instrainat cele 2 bunuri succesorale prin acordul acestora.
In urma aparitiei Lg. 10/2001, reclamanta a formulat notificare pentru alte 2 imobile ramase de pe urma autorilor, situate in Tg. Jiu, str. E. Teodoroiu, fosta Dragalina, imobile care au fost proprietatea defunctului S.N., care le-a cumparat de la P.V. si I.C., conform contractelor de vanzare-cumparare depuse la dosar.
Pentru aceleasi imobile a formulat notificare si sora sa, D.N., notificare ce a fost solutionata prin dispozitia nr. 3928/2001, emisa de Primarul mun. Tg. Jiu, dispozitie acceptata, prin care li s-a acordat despagubiri pentru cota de ? din terenul in suprafata de 2258 mp si constructiile in suprafata de 537,71mp, situate in Tg. Jiu, B-dul. E. Teodoroiu, cu motivarea ca nu se mai pot restitui in natura, aceeasi solutie fiind pronuntata si cu privire la notificarea paratei.
Ulterior, reclamanta a aflat ca sora sa, D.N., a obtinut un certificat de mostenitor nr. 20/2002, prin care se constata ca este singura mostenitoare cu cota de 1/1 a parintilor sai si pentru a obtine acest certificat D.N. a declarat in fata notarului ca este singura fiica a autorilor si a contestat dispozitia emisa in baza Lg. 10/2001.
Reclamanta a apreciat ca fiind nul actul eliberat deoarece are o cauza ilicita si imorala, urmarindu-se fraudarea drepturilor de proprietate ale reclamantei si celorlalti mostenitori ce li se cuvin de pe urma parintilor.
Judecatoria Tg. Jiu, prin sentinta civila nr. 4328 din 04.07.2006, pronuntata in dosarul nr. 8734/2006, a admis actiunea formulata de reclamanta si a constatat nulitatea certificatului de mostenitor nr. 120/2002, eliberat de BNP Raceanu Ion.
Pentru a pronunta sentinta in cauza, prima instanta a retinut ca, potrivit art.686 si urmatoarele din Codul civil, optiunea succesorala este un act indivizibil, succesibilul avand dreptul sa opteze intre a renunta sau a accepta mostenirea, neexistand posibilitatea pentru acesta de a accepta o parte a succesiunii si a renunta la alta. A mai retinut ca reclamanta a acceptat in termen succesiunea autorilor S.N. si S.D. dar parata, cu rea credinta a declarat in fata notarului ca este singura mostenitoare a parintilor sai,revenindu-i cota de 1/1, concluzionandu-se ca certificatul de mostenitor nr.120/2002 are o cauza ilicita si imorala ce consta in fraudarea drepturilor de proprietate ale reclamantei.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel parata, solicitand admiterea apelului, schimbarea sentintei apelate in sensul admiterii numai in parte a actiunii, respectiv anularea certificatului pentru cota de 1/5 cat se cuvine reclamantei.
A sustinut ca hotararea in cauza este nelegala, in raport de dispoz.art.261 alin.1 pct.5 c.pr.civ., nefiind indicate motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, facandu-se o referire genetica a dispoz.art.686 si urm. c.civ., ca in cauza nu aveau aplicare dispoz.art.948 si 968 c.civ. care constituie dreptul comun in materie, ci dispoz.art.88 alin.1 din Lg.nr.36/1995 privind activitatea notariala, aceasta fiind legea speciala , dispoz.art.88 alin.1 stabilind ca cei care se considera vatamati in drepturile lor, in emiterea certificatului de mostenitor, pot solicita instantei judecatoresti anularea acestuia si stabilirea drepturilor lor conform legii, ceea ce echivaleaza cu faptul ca reclamantei i se cuvine cota de 1/5 din emolumentul succesoral al autorilor.
Prin decizia civila nr.6347 din 19 octombrie 2006, pronuntata in dosarul nr.,3257/2006, Tribunalul Gorj a respins, ca nefondat, apelul.
Instanta de apel, reanalizand probele administrate in cauza a retinut ca acestea demonstreaza calitatea de mostenitoare a tuturor descendentelor celor doi autori, calitate netagaduita de parata.
Privitor la dispozitiile legale aplicabile in speta s-a motivat ca art.88 din Lg.36/1995 se aplica prin coroborare cu art.100 din aceeasi lege, conform caruia, actele notariale pot fi atacate de orice persoana interesata, prin actiune in anulare la instanta judecatoreasca, conform dreptului comun, ori dreptul comun in materie il constituie dispozitiile art.685, 686 si urm. din codul civil privitoare la acceptarea succesiunii, acceptarea neputand opera valabil pro parte_..
Constatand ca declaratia data de catre parata in fata notarului public, conform careia aceasta este singura mostenitoare este nereala, nefiind in concordanta cu demersurile facute in comun de succesibili anterior pentru obtinerea imobilelor ramase de pe urma autorilor, instanta a concluzionat ca prin aceasta, parata a urmarit fraudarea drepturilor cuvenite celorlalti mostenitori, ceea ce contravine dispozitiilor privind devolutiunea succesorala legala.
S-a inlaturat si motivul referitor la incalcarea prev.art.261 c.pr.civ.. instanta retinand ca sentinta cuprinde motivarea in fapt si in drept ceea ce i-a format convingerea instantei in pronuntarea solutiei.
Impotriva deciziei a declarat recurs parata, invocand urmatoarele motive :
Decizia este vadit nelegala in raport de dispozitiile de ordine publice ale art.261 alin.1 pct.5 si ale art.295 alin.1 c.pr.civ., intrucat instanta de apel a omis sa cerceteze motivele III si IV de apel, astfel ca decizia este partial nemotivata, ceea ce echivaleaza cu necercetarea fondului si impune casarea deciziei si trimiterea cauzei spre rejudecare.
Decizia este nelegala in raport de aceleasi dispozitii, intrucat motivarea data motivelor unu si trei de apel este neconvingatoare, pentru ca nu raspunde aspectelor invocate privitoare la lipsa motivarii in drept a sentintei si a anularii pro parte a certificatului de mostenitor.
Decizia este vadit nelegala si in raport de dispozitiile de ordine publica ale art.137 alin.1 c.pr.civ. intrucat instanta nu s-a pronuntat asupra exceptiilor invocate prin al patrulea motiv de apel, exceptii privind lipsa calitatii procesuale active si lipsa interesului reclamantei de a solicita constatarea nulitatii totale a certificatului de mostenitor, iar nu anularea partiala pentru dreptul sau incalcat.
Decizia este nelegala si in raport de dispoz.art.109 si urmatoarele din codul de procedura civila, reclamanta neavand calitate procesuala activa si nejustificand interesul de a solicita constatarea nulitatii absolute totale a certificatului, iar nu pentru cota sa succesorala de 1/5 dar si pentru ca prin decizie s-a incalcat dreptul la mostenire al paratei.
Decizia este nelegala intrucat cele doua instante, facand o gresita caracterizare a actiunii ca fiind in constatarea nulitatii certificatului de mostenitor si nu in anularea acestui act au aplicat gresit in cauza dispozitiile art.948 si 968 c.civ. desi in speta sunt aplicabile dispozitiile. art.88 alin.1 din Lg.36/1994, ce-si are aplicabilitatea in speta.
Recursul este nefondat.
In primele trei argumente ale motivului de nelegalitate invocat de recurenta parata, aceasta reia acelasi aspect in diferite formulari, sustinand fie ca instanta de apel ar fi omis sa analizeze motive de apel, fie ca motivarea data acestora ar fi neconvingatoare. Aceste motive s-ar referi la exceptia lipsei calitatii procesuale active si la exceptia lipsei interesului reclamantei de a solicita desfiintarea integrala a actului.
In considerentele deciziei s-a retinut in mod expres ca sentinta cuprinde motivele de fapt si de drept care au dus la solutia pronuntata, astfel ca nu au fost incalcate dispoz.art.261 c.pr.civ.
Pe de alta parte se constata, din examinarea actelor dosarului nr.8734/2006 al Judecatoriei Tg.Jiu ,ca parata nu a formulat intampinare si nu a invocat exceptiile la care se refera, (la dosar s-au depus doar note de sedinta formulate in alt litigiu), astfel ca in mod neintemeiat se invoca nepronuntarea primei instante asupra exceptiilor.
De altfel, hotararile cuprind o motivare implicita a aspectelor puse in discutie, instantele retinand ca, prin probele administrate in cauza s-a facut dovada ca toate cele cinci descendente ale autorilor comuni au facut acte de dispozitie cu privire la bunurile aflate in patrimoniul defunctilor, acte ce au semnificatia acceptarii tacite a succesiunii autorilor, astfel ca se justifica constatarea nulitatii totale a certificatului de mostenitor, intrucat acceptarea succesiunii este indivizibila.
Instantele au fost investite cu judecarea unei actiuni in constatarea nulitatii unui act , ceea ce presupune analizarea valabilitatii actului iar nu cu o actiune de partaj in care se stabilesc cotele succesorale.
Cum in speta s-a stabilit ca actul in intregul sau este afectat de nulitate, corect s-a constatat nulitatea totala iar nu pro parte a actului.
Ultimul argument al motivului de nelegalitate invocat de recurenta parata vizeaza gresita aplicare a legii, parata sustinand in esenta ca art.88 si 100 din Lg.36/1995 referindu-se la o actiune in anularea actului notarial ar exclude aplicarea dispozitiilor codului civil care reglementeaza nulitatea actului juridic.
Rationamentul reclamantei este incorect.
Dispoz.art.88 si 100 din Lg.36/1995 ce permit celor vatamati intr-un drept al lor sa ceara anularea actelor notariale, nu exclud actiunile in constatarea nulitatii absolute a actelor notariale cand se invoca afectarea lor de o cauza de nulitate absoluta.
In speta, reclamanta a invocat reaua credinta a paratei care, prin declaratia data notarului conform art.69 din Lg.36/1995, nu a indicat corect mostenitorii celor doi autori, si s-a declarat unica mostenitoare desi avea cunostinta de acceptarea succesiunii de catre toti succesorii legali, astfel ca a urmarit o cauza imorala si ilicita. Ori, cauza imorala si ilicita a actului juridic, este cauza de nulitate absoluta si atrage nulitatea atat a actelor juridice, bilaterale, cat si a celor unilaterale.
Certificatul de mostenitor in discutie s-a emis pe baza declaratiei paratei si are natura actului juridic unilateral ce poate fi afectat de nulitate.
Pe de alta parte, chiar in ipoteza unei nulitati relative - efectele sunt aceleasi - desfiintarea retroactiva a actului - si in speta nu se pune problema prescriptiei dreptului la actiune, in raport de data la care reclamanta a avut cunostinta de existenta certificatului de mostenitor - moment de la care curge termenul de prescriptie.
Pentru toate aceste considerente, nu se constata temeiuri de casare sau de modificare a deciziei, urmand a se respinge, ca nefondat, recursul.
4