Urmărește inteligent dosarul din instanță.

Primești notificări la fiecare modificare.

Din anul 2015, zi de zi!

Stabilire domiciliu minor. Principiul interesului superior al minorului . Decizie nr. 218 din data de 15.10.2007
pronunțată de Curtea de Apel Craiova

Masura stabilirii domiciliului minorului instituita de dispozitiile art. 100 codul fam. este o masura provizorie care poate fi luata de catre instanta in conditiile in care parintii copilului nu sunt divortati.
Efectele masurii inceteaza in momentul pronuntarii divortului cand instanta va hotari caruia dintre parinti va fi incredintat copilul minor in conformitate cu dispozitiile art. 42 din codul familiei.
In ambele cazuri fie ca este vorba de stabilire domiciliu minor, fie ca este vorba de incredintare minor, instanta de judecata va avea in vedere principiul interesului superior al copilului, instituit atat prin cele doua texte de lege mentionate mai sus, cat si prin Legea 272/2004.
Potrivit art. 30 alin. 1 din Legea 272/2004 copilul are dreptul sa creasca alaturi de parintii sai si nu poate fi separat de acestia sau de unul dintre parinti impotriva vointei acestora, sub rezerva revizuirii judiciare si numai daca acest lucru este impus de interesul superior al copilului.


Prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei Dr. Tr. Severin reclamanta V. V. a chemat in judecata pe paratul V. D. N. solicitand desfacerea casatoriei dintre parti, incredintarea minorului V. R. A. spre crestere si educare si revenirea sa la numele purtat anterior casatoriei.
Paratul a formulat intampinare si cerere reconventionala solicitand respingerea actiunii si incredintarea minorului spre crestere si educare.
Prin sentinta civila nr. 4364/10.10.2005 s-a respins actiunea de divort si s-a admis cererea reconventionala, minorul fiind incredintat tatalui sau.
Apelul declarat de reclamanta V.V. impotriva acestei sentinte a fost admis prin decizia civila nr. 142/03.03.2006 a Tribunalului Mehedinti si s-a respins cererea reconventionala, mentinandu-se restul dispozitiilor sentintei.
Prin decizia civila nr. 312/07.07.2006 Curtea de Apel Craiova a admis recursul, a modificat in parte decizia nr. 142/A/03.03.2006 a Tribunalului Mehedinti in sensul ca a desfiintat sentinta civila 4364/10.10.2005 numai cu privire la solutionarea cererii reconventionale, avand ca obiect stabilire domiciliu minor si a trimis cauza spre solutionarea acestei cereri pe fond la Judecatoria Dr.Tr.Severin, mentinandu-se restul dispozitiilor deciziei de apel cu privire la divort si la cererea accesorie divortului.
Dosarul a fost inregistrat la Judecatoria Dr. Tr. Severin .
Parata V. V. a formulat cerere reconventionala prin care a solicitat ca domiciliul minorului sa fie stabilit la ea.
Prin sentinta civila nr. 127/17.01.2007 Judecatoria Dr.Tr.Severin a respins actiunea reclamantului si a admis cererea reconventionala formulata de V. V., a stabilit domiciliul minorului V. R. A. nascut in 2003 la mama, a obligat reclamantul sa plateasca in favoarea minorului pensie de intretinere.
Instanta de fond a retinut ca desi ambii soti au conditii asemanatoare de crestere a minorului, nu ar fi benefic pentru el sa fie luat din mediul in care a locuit o perioada atat de lunga si dus total intr-un mediu necunoscut.
Impotriva acestei sentinte a formulat apel reclamantul, criticand-o ca netemeinica si nelegala, instanta de fond retinand afectiunea materna, nu a tinut seama ca el, apelantul, a fost impiedicat sa-si manifeste afectiunea fata de copil.
Tribunalul Mehedinti prin decizia nr. 67/29 martie 2007a admis apelul declarat de reclamant impotriva sentintei civile nr. 127/17 ian 2007 pronuntata de Judecatoria Dr.Tr.Severin. A schimbat sentinta, a admis actiunea formulata de reclamantul V. D. N. a respins cererea reconventionala formulata de parata V. V. a stabilit domiciliul minorului V. R. - A. nascut la 15.06.2003 la tatal reclamant obligand-o pe parata la plata unei pensii de intretinere lunara de 100 RON in beneficiul minorului, incepand cu data pronuntarii prezentei decizii.
S-a retinut ca, datorita deselor plecari in strainatate, parata petrece foarte putin timp in compania minorului, iar din in ancheta sociala efectuata la domiciliul parintilor paratei, a reiesit ca minorul locuieste impreuna cu parata si parintii acesteia in comuna Salcuta, unde parintii paratei detin o casa cu 5 camere.
Potrivit art. 30 alin. 1 din Legea 272/2004 copilul are dreptul sa creasca alaturi de parintii sai si nu poate fi separat de acestia sau de unul dintre parinti impotriva vointei acestora, sub rezerva revizuirii judiciare si numai daca acest lucru este impus de interesul superior al copilului.
Din probele testimoniale si din ancheta sociala efectuata la domiciliul reclamantului a reiesit ca acesta detine conditii corespunzatoare pentru cresterea si ingrijirea copilului, iar in perioada cat partile au locuit impreuna, reclamantul s-a implicat alaturi de parata in ingrijirea minorului.
In perioada cat minorul a fost dus in Republica Moldova, reclamantul a tinut legatura cu minorul, l-a vizitat, i-a trimis bani si diverse lucruri, astfel ca persoana tatalui nu ii este straina copilului.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs parata precizand ca in materie de stabilire a locuintei minorului conditia esentiala de care instanta trebuie sa tina seama consta in interesul superior al minorului.
Curtea a constatat fondat recursul pentru urmatoarele considerente:
Masura stabilirii domiciliului minorului instituita de dispozitiile art. 100 codul fam. este o masura provizorie care poate fi luata de catre instanta in conditiile in care parintii copilului nu sunt divortati.
Efectele masurii inceteaza in momentul pronuntarii divortului cand instanta va hotari caruia dintre parinti va fi incredintat copilul minor in conformitate cu dispozitiile art. 42 din codul familiei.
In ambele cazuri fie ca este vorba de stabilire domiciliu minor, fie ca este vorba de incredintare minor, instanta de judecata va avea in vedere principiul interesului superior al copilului, instituit atat prin cele doua texte de lege mentionate mai sus, cat si prin Legea 272/2004.
Este de necontestat ca atat tatal cat si mama ofera copilului conditii de locuit corespunzatoare unei cresteri si educatii adecvate si ambii parinti sunt interesati in a-i asigura copilului conditii care sa permita dezvoltarea sa fizica, mentala,spirituala si sociala si un mediu familial stabil in care copilul sa se simta protejat si in siguranta.
In conditiile in care parintii nu mai locuiesc impreuna si nu au putut decide de comun acord la care dintre ei va locui copilul,iar de la separarea in fapt a acestora, minorul se afla in ingrijirea mamei, inscrisurile depuse la dosar de catre Primaria Salcuta - Raionul Causeni si Gradinita nr.4 Causeni atestand o situatie de fapt din care rezulta ca minorul s-a integrat in mediului familial al mamei si se manifesta activ in cazul procesului instructiv - educativ, Curtea apreciaza ca este in interesul minorului ca acesta sa aiba pentru moment domiciliul stabil la mama pana la definitivarea procesului de divort si incredintarea de catre instanta competenta a copilului unuia dintre parinti.
Procesul de crestere si educare al minorului nu a fost influentat negativ de catre mama si nu se poate retine o lipsa totala de interes a acesteia fata de copil, cu toate ca nu este permanent alaturi de el, pentru a considera ca se impune cu precadere luarea copilului din actualul mediu familial o scurta perioada de timp, pentru ca ulterior in functie de hotararea instantei odata cu pronuntarea divortului si incredintarea copilului unuia dintre parinti sa fie schimbat sau nu mediul familial al copilului.
Pentru a evita o asemenea situatie cand copilul ar putea fi supus unor traume psihice in urma executarii hotararii judecatoresti privind stabilirea domiciliu minor si ulterior al hotararii de incredintare fiind evident ca parintii nu vor executa voluntar aceste hotarari, Curtea subliniaza inca odata principiul interesului superior al minorului in raport de care decide ca acesta sa aiba domiciliul la mama, atragand totodata atentia parintilor ca trebuie sa respecte in egala masura acest principiu de drept instituit prin lege si dincolo de neintelegerile personale si orgolii sa incerce sa evite crearea unei stari tensionate permanente a carei victima ar putea fi copilul.
Sunt considerentele pentru care Curtea apreciaza ca instanta de apel a facut o interpretare si aplicare gresita a art. 100 codul fam. neglijand principiul interesului superior al copilului, caz de modificare prev. de art. 304pct. 9 cod pr.civ.

Sursa: Portal.just.ro