Citarea partilor ,in cazul proceselor de divort, se face potrivit reglementarilor generale cuprinse in art. 86 - 100 cod pr.civ.
In ipoteza in care reclamantul afirma ca nu cunoaste domiciliul paratului, instanta sesizata va dispune citarea acestuia prin publicitate.
In cazul in care paratul se infatiseaza si dovedeste ca a fost citat prin publicitate cu rea credinta, sanctiunea impusa de lege este aceea a anularii tuturor actelor de procedura ce au urmat acestei incuviintari, reclamantul culpabil putand fi sanctionat chiar si cu amenda si condamnat la despagubiri.
In conditiile actuale cand libera circulatie a persoanelor a capatat o dimensiune europeana si nu numai - instantele se confrunta cu situatii speciale in ceea ce priveste incunostintarea partilor din cauzele cu care sunt investite - aceasta avand repercusiuni deosebite in procesele de divort.
De altfel, dispozitiile art. 6161 Cod pr.civ. cuprinde o norma derogatorie de la dreptul comun in ceea ce priveste citarea partilor in procesul de divort.
In cazul neprezentarii paratului citat prin afisare, instanta are indatorirea de a dispune cercetari pentru a verifica daca paratul isi are domiciliul la locul indicat de reclamant, cu atat mai mult in cazurile in care partile au avut acelasi domiciliu.
Norma derogatorie isi are temeiul in necesitatea incunostintarii reale a paratului in ceea ce priveste solutionarea unei cauze ce are o importanta covarsitoare pentru existenta sa, mai ales ca, pe langa divortul propriu-zis, instanta se pronunta si asupra capetelor de cerere accesorii ce vizeaza copiii minori si folosinta locuintei.
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Craiova reclamanta G. M. A. a chemat in judecata pe paratul G. F. solicitand desfacerea casatoriei din vina paratului, incredintarea minorului F.-C. nascut in 2003 spre crestere si educare mamei reclamante, obligarea paratului la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorului in functie de venitul minim pe economie.
Prin sentinta civila nr.1494/06.07.2006 pronuntata de Judecatoria Craiova s-a admis actiunea reclamantei, s-a dispus desfacerea casatoriei din vina paratului si s-a incredintat minorul spre crestere si educare mamei reclamante.
A fost obligat paratul la pensie de intretinere lunara in favoarea minorului.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel paratul criticand-o ca fiind nelegala si netemeinica, solicitand sa se constate ca apelul este declarat in termenul prevazut de lege , intrucat comunicarea hotararii nu s-a realizat in mod legal la domiciliul sau, respectiv in comuna Motatei, ci la adresa la care nu a locuit niciodata, fiind citat nelegal prin publicitate.
A solicitat sa se constate ca in raport de dispozitiile art.607 cod pr.civ. competenta de solutionare a cererii de divort apartinea Judecatoriei Bailesti in circumscriptia careia se afla ultimul domiciliu comun.
Tribunalul Dolj prin decizia civila 75/15 mai 2007 a admis exceptia tardivitatii declararii apelului si a respins apelul ca atare.
Pentru a se pronunta astfel, Tribunalul Dolj a retinut ca la data formularii cererii de chemare in judecata ce face obiectul prezentei cauze - 13.04.2006 paratul nu mai locuia la ultimul domiciliu si nu s-a dovedit ca ar fi avut o locuinta statornica in Italia, astfel ca in mod legal prima instanta a facut aplicarea art. 95 alin.2 cod pr.civ. citandu-l prin publicitate, masura executata corect prin afisare la usa instantei si intr-un ziar de larga raspandire, atat a citatiei cat si a hotararii.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs paratul.
Curtea a constatat ca recursul este fondat .
Citarea partilor in cazul proceselor de divort, se face potrivit reglementarilor generale cuprinse in art. 86 - 100 cod pr.civ.
In ipoteza in care reclamantul afirma ca nu cunoaste domiciliul paratului, instanta sesizata va dispune citarea acestuia prin publicitate.
In cazul in care paratul se infatiseaza si dovedeste ca a fost citat prin publicitate cu rea credinta, sanctiunea impusa de lege este aceea a anularii tuturor actelor de procedura ce au urmat acestei incuviintari, reclamantul culpabil putand fi sanctionat chiar si cu amenda si condamnat la despagubiri.
In conditiile actuale cand libera circulatie a persoanelor a capatat o dimensiune europeana si nu numai - instantele se confrunta cu situatii speciale in ceea ce priveste incunostintarea partilor din cauzele cu care sunt investite - aceasta avand repercusiuni deosebite in procesele de divort.
De altfel, dispozitiile art. 6161 Cod pr.civ. cuprind o norma derogatorie de la dreptul comun, in ceea ce priveste citarea partilor in procesul de divort.
In cazul neprezentarii paratului citat prin afisare, instanta are indatorirea de a dispune cercetari pentru a verifica daca paratul isi are domiciliul la locul indicat de reclamant, cu atat mai mult in cazurile in care partile au avut acelasi domiciliu.
Norma derogatorie isi are temeiul in necesitatea incunostintarii reale a paratului in ceea ce priveste solutionarea unei cauze ce are o importanta covarsitoare pentru existenta sa, mai ales ca, pe langa divortul propriu-zis, instanta se pronunta si asupra capetelor de cerere accesorii ce vizeaza copiii minori si folosinta locuintei.
De aceea, este imperios necesar ca procedura de citare sa se bucure de o atentie deosebita din partea instantei mai ales ca, in procesele de divort de multe ori, conduita sotului reclamant este in defavoarea sotului parat frizand de multe ori, limitele adevarului, legalitatii si ale bunei-credinte.
In lipsa unor demersuri reale ale instantei de judecata in sensul dispozitiilor art. 61611 cod pr.civ. procedura de citare a paratului este considerata viciata.
In speta dedusa judecatii Curtea constata ca la solutionarea pricinii la fond, instanta de judecata a dispus citarea prin publicitate inca de la primul termen de judecata, fara efectuarea vreunui demers in sensul aflarii domiciliului paratului asa cum o indatora art. 6161 cod pr.civ.
Chiar dupa depunerea la dosar a deciziei penale nr. 262/11 martie 2005 a Tribunalului Dolj in care se precizeaza domiciliul paratului ca fiind in comuna Motatei - Dolj, instanta nu a actionat prin nici un demers sa afle domiciliul paratului.
Ulterior, in cuprinsul "anchetei sociale" intocmita de Primaria Craiova -Serviciul Autoritate Tutelara se mentioneaza ca domiciliul comun al sotilor a fost in comuna Motatei jud. Dolj, iar dupa despartirea in fapt a sotilor doar reclamanta impreuna cu minorul s-a mutat la parintii ei in Craiova la adresa mentionata in actiune.
Nici la aceasta data instanta nu a procedat la efectuarea de verificari in ceea ce priveste domiciliul paratului, desi la acel moment existau suficiente dovezi la dosar din care sa rezulte necesitatea unor astfel de demersuri ale instantei de judecata.
In pofida celor aratate, instanta de fond a retinut cauza spre solutionare, comunicarea solutiei realizandu-se tot prin publicitate.
Adoptand acelasi mod de abordare a normelor de procedura in materia citarii partilor, instanta de apel a admis exceptia tardivitatii declararii apelului, cu toate ca la dosarul de apel au fost produse de parat probe in sensul dovedirii nelegalei sale citari prin publicitate.
Astfel, exista la dosar o copie a unei actiuni civile de divort in care domiciliul paratului, precizat chiar de reclamanta este comuna Motatei, sat Motatei, jud. Dolj, adeverinta eliberata de Consiliul Local Motatei din care rezulta ca sotii au locuit impreuna pana in anul 2006 in acest domiciliu, copie de pe cartea de identitate a paratului care precizeaza acelasi domiciliu.
La 17 aprilie 2007 instanta de apel a incuviintat proba testimoniala cu cate un martor pentru dovedirea ultimului domiciliu comun al sotilor, aspect ce nu acoperea insa obligatia instantei de a face verificari cu privire la domiciliul acestuia in timpul judecarii cauzei la prima instanta cu atat mai mult cu cat la aceasta o indatorau motivele de apel formulate de parat .
Demersul era justificat eventual pentru stabilirea competentei teritoriale in solutionarea actiunii de divort, dar nu putea raspunde la criticile din pct. 1, 2 din motivele de apel ale paratului, referitoare la nelegala sa citare, respectiv nelegala comunicare a hotararii la o alta adresa decat cea reala.
Chiar si in aceste conditii, instanta de apel a acordat relevanta maxima unei singure declaratii de martor - aceea a mamei reclamantei, declaratie care, insa, nu se coroboreaza nici cu declaratia martorului S. P. F. - nasul partilor- si nici cu ansamblul restului dovezilor existente la dosar, subiectivitatea acesteia putand fi prezumata in aceste conditii.
Fata de aceste considerente, Curtea constata ca, in mod nelegal paratul a fost citat prin publicitate in conditiile in care la dosarul cauzei au existat date care sa indreptateasca instanta de fond sa dispuna citarea acestuia si in comuna Motatei sat Motatei - Dolj si abia dupa o restituire a citatiei cu mentiunea "destinatar necunoscut" sa procedeze la citarea prin publicitate.
In raport de citarea nelegala a paratului la instanta de fond si comunicarea hotararii acestei instante prin publicitate a fost de asemenea nelegala pentru aceleasi considerente, punandu-l pe recurent in situatia de a nu cunoaste nici faptul ca s-a solutionat divortul, exceptia tardivitatii declararii apelului dovedindu-se a fi nefondata.
Curtea a constatat ca fiind incident motivul de casare prevazut de art. 312 pct. 5 teza I cod pr.civ. trimitand cauza spre rejudecare la tribunal.