Urmărește inteligent dosarul din instanță.

Primești notificări la fiecare modificare.

Din anul 2015, zi de zi!

Act de vanzare-cumparare teren provenit dintr-un schimb, anterior anului 1990. Deposedarea cumparatorului de bun. Dreptul la reconstituire. Decizie nr. 894 din data de 02.07.2007
pronunțată de Curtea de Apel Craiova

In baza contractului de vanzare cumparare cumparatorul este succesor cu titlu particular al vanzatorului pentru bunul cumparat. In masura in care acest bun a fost dobandit de vanzator in baza unui act de schimb, iar schimbul a fost desfiintat, dreptul de a redobandi proprietatea bunului cedat la schimb apartine cumparatorului (deposedat de bunul cumparat ) si nu coschimbasului vanzator.

Prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei Tg. Jiu reclamantul Dolofan Vasile a chemat in judecata pe paratul Vasii Marcel solicitand instantei ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratului sa-i dea in compensare un teren in suprafata de 3730 m.p. de aceeasi natura cu cel pe care i l-a vandut prin contractul 685/19.06.1972.
A aratat reclamantul ca mama paratului i-a vandut in 1972 un teren de 3750 m.p. situat in com. Turcinesti pe care vanzatoarea il dobandise in baza unui schimb, iar dupa cumparare a ridicat o casa pe acel teren, dar in urma intrarii in vigoare a Legii 18/1991, acesta a fost atribuit numitilor Bokor Zamfirica si Firan Ligia Ileana, fiindu-i constituit dreptul de proprietate doar pentru suprafata de 560 mp aferenta constructiei.
Prin sentinta civila 7854/6.12.2006 Judecatoria Tg. Jiu a respins actiunea pentru obligatie de a face formulata de recl. Dolofan Vasile, impotriva paratilor Vasii Marcel si Ioana.
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut ca in 1972 reclamantul a cumparat de la autoarea paratilor un teren pe care l-a folosit pana la intrarea in vigoare a Legii 18/1991 cand dreptul de proprietate asupra acelui teren a fost reconstituit altor persoane, asa cum rezulta din decizia 536/1999 a Tribunalului Gorj, reclamantul fiind obligat ca si pentru suprafata reprezentand curti - constructii sa compenseze pe vechiul proprietar cu suprafata echivalenta in intravilanul loc. Turcinesti.
S-a avut in vedere de prima instanta ca din contractul incheiat intre parti nu s-a stabilit o cauza privind raspunderea vanzatorului pentru lucrul vandut.
Impotriva sentintei a declarat apel reclamantul, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
A motivat ca instanta de fond in mod gresit i-a respins actiunea, precizand ca terenul in litigiu a facut obiectul unui schimb intre comunele Turcinesti si Stanesti, pe acest teren reconstituindu-se dreptul de proprietate in favoarea numitei Bocor Zamfirica.
A sustinut apelantul ca se impunea administrarea de probatorii pentru a fi verificata raspunderea pentru evictiune aratand ca a fost deposedat prin schimbul de terenuri realizat intre cele doua comune.
A mai aratat apelantul ca terenul sau a intrat in posesia paratilor Vasii Marcel si Ioana, iar el a intrat in posesia terenului acestora in pct. Liza, teren ce a fost reconstituit in baza Legii 18/1991 altor persoane.
Tribunalul Gorj prin decizia nr. 105 din 16 martie 2007a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul Dolofan Vasile impotriva sentintei civile 7854/6.12.2006 a Judecatoriei Tg. Jiu.
In considerentele deciziei s-a retinut ca potrivit art. 1337 Cod civil vanzatorul este de drept obligat sa raspunda fata de cumparator pentru evictiunea totala sau partiala a lucrului vandut. Potrivit art. 1341 Cod civil insa vanzatorul poate fi obligat la restituirea pretului, a fructelor, a daunelor interese si a cheltuielilor de judecata, ceea ce putea sa solicite si reclamantul, dar nicidecum printr-o actiune in obligatie de a face intemeiata pe dispozitiile art. 1073 Cod civil.
Pe de alta parte s-a retinut ca urmare a schimburilor de terenuri dintre comunele Stanesti si Turcinesti reclamantul a intrat in posesia terenului ce a apartinut paratilor care la randul lor au intrat in posesia terenului ce a apartinut reclamantului si numai ulterior, dupa aparitia Legii nr.18/1991, dreptul de proprietate asupra terenului in litigiu a fost reconstituit numitilor Bokor Zamfirica si Firan Ligia Ileana.
Prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 2241/19 iunie 1972 si transcris la nr. 685/1972, reclamantul a cumparat terenul in litigiu in suprafata de 3750 mp pe riscul sau ce si l-a asumat si in ceea ce priveste lipsa titlului de proprietate asupra terenului.
In termenul legal reglementat de art.301 Cod pr. civila a declarat recurs in cauza reclamantul Dolofan Vasile solicitand casarea hotararilor si trimiterea cauzei spre rejudecare.
Motivand recursul recurentul a sustinut ca au fost facute numeroase greseli de fond prin respingerea cererii sale intrucat a cerut un drept al sau care trebuia sa i se dea in urma aparitiei Legii funciare. A precizat ca a cumparat un teren in mod legal de la numitul Vasii Marcel din comuna Stanesti jud. Gorj in anul 1972. Terenul respectiv se afla pe raza comunei Turcinesti iar el provenea dintr-un schimb al primariilor respective, Stanesti si Turcinesti.
Pentru terenul cumparat a achitat bani vanzatorilor. Intrucat terenul a fost detinut de vanzatori in urma confiscarii acestuia la Decretul nr.308, de la Emanoil Popescu, dupa aplicarea Legii fondului funciar fiica fostului proprietar a revendicat dreptul ce-i revenea de la tatal sau iar prin hotarare judecatoreasca recurentul a fost obligat sa-i achite contravaloarea terenului, respectiv 200.000.000 lei.
Vanzatorii au beneficiat atat de pretul obtinut iar in prezent beneficiaza de terenul cedat la schimb din comuna Stanesti jud. Gorj. Astfel fiind vanzatorii au castigat de doua ori cata vreme au pastrat pretul terenului vandut si le-a fost restituit in proprietate si terenul cedat la schimb in locul celui care a fost vandut recurentului.
Concluzionand recurentul a solicitat sa fie compensat si despagubit in mod just pentru pierderea terenului cumparat.
Recursul este fondat si urmeaza a fi admis in temeiul art. 304 pct. 9 Cod pr. civila raportat la art. 312 alin. 5 Cod pr. civila.
Calificarea obiectului unei cereri de chemare in judecata este in sarcina instantei de judecata potrivit art. 129 alin. 4 Cod pr. civila. Aceasta calificare trebuie facuta prin prisma scopului urmarit prin promovarea actiunii. Daca instanta are nelamuriri are obligatia de a solicita explicatii, de a pune in dezbatere orice imprejurari de fapt ori de drept, chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare.
In speta recurentul reclamant si-a intitulat cererea prin care a investit instanta de fond ca fiind o chemare in garantie. Este evident ca aceasta calificare este gresita intrucat potrivit art. 60 si urm. Cod pr. civila chemarea in garantie este cererea aflata la indemana paratului, de care acesta poate uza pentru a se pune la adapost pentru situatia in care ar cadea in pretentii.
Recurentul reclamant a investit instanta cu o actiune principala, o cerere de chemare in judecata prin care a solicitat obligarea paratilor sa-i dea in compensare o alta suprafata de teren in locul suprafetei de teren pe care a cumparat-o de la autoarea acestora si de care a fost evins. Reclamantul nu a solicitat, insa, orice suprafata de teren, ci o suprafata anume despre care a sustinut ca a apartinut vanzatoarei inainte de intervenirea unui schimb de terenuri obligatoriu intre comunele Stanesti si Turcinesti.
Prin declaratia luata in instanta reclamantului la 6 dec. 2006 (fila 26 dosar fond) acesta a precizat ca solicita obligarea paratilor sa-i predea suprafata de 3750 mp. teren situata in comuna Stanesti punctul Aeroport pe care acestia il mostenesc de la mama lor. A mentionat ca nu solicita antrenarea raspunderii mostenitorilor pentru evictiune.
Pornind de la aceasta declaratie si de la actiunea introductiva in mod corect instantele au apreciat ca nu au fost investite cu o cerere de chemare in judecata pentru raspundere pentru evictiune. Au gresit, insa, atunci cand nu au adancit cercetarile pentru a se verifica daca este posibila o alta calificare in drept a cererii reclamantului in raport de solicitarea expresa a acestuia de a fi obligati paratii sa-i predea ( deci sa-i transfere dreptul de proprietate) cu privire la un teren anume.
Sustinerile reclamantului din recurs invedereaza faptul ca terenul pe care l-a cumparat recurentul reclamant a fost dobandit de vanzatoare in baza unui schimb de terenuri care a intervenit intre cele comune aratate mai sus. Sustinand ca vanzatorii au redobandit, in baza legilor reparatorii, proprietatea terenului cedat la schimb, recurentul reclamant nu a inteles sa solicite de la vanzatori restituirea pretului si cheltuielile de judecata din litigiul in care a fost evins (deci nu a solicitat raspunderea intimatilor parati - in calitate de succesori ai vanzatoarei - pentru evictiune) ci obligarea acestora de ai preda terenul cedat la schimb si care ar fi fost redobandit de vanzatoare sau de mostenitorii acesteia.
Cererea reclamantului trebuia analizata pe fond.
In baza contractului de vanzare cumparare cumparatorul este succesor cu titlu particular al vanzatorului pentru bunul cumparat. In masura in care acest bun a fost dobandit de vanzator in baza unui act de schimb, iar schimbul a fost desfiintat, dreptul de a redobandi proprietatea bunului cedat la schimb apartine cumparatorului (depopsedat de bunul cumparat ) si nu coschimbasului vanzator. Vanzatorul a incasat pretul de la cumparator, caz in care situatia juridica ce se creeaza prin desfiintarea actului de schimb nu mai poate profita coschimbasului vanzator ci succesorului sau cu titlu particular, respectiv cumparatorului deposedat de bun. A accepta un punct de vedere contrar echivaleaza cu acceptarea imbogatirii fara justa cauza a coschimbasului vanzator, care, pe de o parte pastreaza pretul incasat pentru bunul primit la schimb si pe care l-a vandut, iar pe de alta parte reintra in proprietatea bunului cedat la schimb.
Cele expuse mai sus constituie dezvoltari teoretice pe baza sustinerilor recurentului reclamant, dezvoltari teoretice necesare pentru a argumenta faptul ca, fata de sustinerile sale, reclamantul isi poate vedea acoperit prejudiciul cauzat prin evingerea sa de bunul cumparat de la autoarea paratilor, si pe alta cale decat actiunea in raspundere pentru evictiune.
Intrucat starea de fapt expusa de reclamant nu a fost verificata de instante ( prin administrarea de probatorii) apreciem ca ne aflam in situatia reglementata de art. 312 alin 5 din Codul de pr. civila, respectiv instantele nu au cercetat fondul litigiului dedus judecatii, situatie in care vor fi casate hotararile recurate si va fi trimisa cauza spre rejudecare la prima instanta. Daca situatia de fapt sustinuta de reclamant se verifica instantele vor hotari in raport de situatia juridica a terenului la data promovarii actiunii precum si in functie de orice alte aspecte de drept si de fapt relevante in cauza.

Sursa: Portal.just.ro