Materia cailor de atac este guvernata de principiul legalitatii cailor de atac si cel al unicitatii dreptului de a exercita o cale de atac, insemnand ca partile au dreptul de a exercita o singura data o anumita cale de atac impotriva unei hotarari judecatoresti. Aceasta presupune ca fiecare hotarare judecatoreasca sa fie atacata separat, in cadrul aceleiasi cai de atac nefiind posibil sa fie atacate doua hotarari, date in cauze diferite.
In cazul in care instanta este investita cu o cerere de revizuire, care nu este intemeiata pe dispozitiile art. 322 pct 7 c.p.c., formulata impotriva a doua hotarari diferite, pronuntate chiar intre acelasi parti dar avand obiect si cauza diferite, are obligatia sa puna in discutie disjungerea cererii, formand doua dosare separate, pentru a respecta principiul unicitatii cailor de atac.
Potrivit art. 105 alin 2 c.p.c., actele de procedura indeplinite cu incalcarea formelor legale se declara nule daca s-a produs vreunei parti o vatamare ce nu poate fi inlaturata decat prin anularea actelor respective. Principiile care guverneaza materia cailor de atac sunt imperative, astfel ca nerespectarea acestora atrage sanctiunea nulitatii hotararii prin care s-au revizuit, in temeiul art. 322 pct 4 c.p.c. doua hotarari judecatoresti diferite si s-au solutionat doua cereri de apel ce priveau sentinte date in dosare diferite.
Prin cererea inregistrata initial la Curtea de Apel Craiova, apoi trimisa spre competenta judecare la Tribunalul Gorj, revizuientele C.M. si A.V. au solicitat revizuirea deciziei civile nr.1184/2003 si a deciziei civile nr.3256/2003, pronuntate de Curtea de Apel Craiova si pe cale de consecinta, anularea acestor doua decizii si mentinerea sentintelor civile nr.77724/2003 si a sentintei civile nr.11171/2002 pronuntate de Judecatoria Tg.Jiu, invocandu-se dispozitiile art. 322 pct. 4 c.p.c.
Instanta a constatat ca s-a solicitat revizuirea deciziei civile nr.1484 din 04 noiembrie 2002, pronuntata de Tribunalul Gorj, in dosarul nr.3891/2002, precum si a deciziei civile nr.358 A/11 martie 2003, pronuntata de Tribunalul Gorj in dosarul nr.706/2003, in baza dispoz.art.322 alin.1 pct.4 c.pr.civ.
Prin decizia civila nr.43 A din 12 februarie 2007, pronuntata in dosarul nr.14072/54/2006, Tribunalul Gorj a admis cererea de revizuire formulata de revizuiente impotriva deciziei civile nr.1484 din 04 noiembrie 2002 pronuntata de Tribunalul Gorj, in dosarul nr.3891/2002, precum si a deciziei civile nr.358 A din 11 martie 2003, pronuntata de Tribunalul Gorj in dosarul nr.706/2003, in contradictoriu cu intimatii T. M., Comisia locala Danesti si Comisia judeteana Gorj de aplicare a legii fondului funciar.
S-a anulat decizia civila nr.1484 din 04 noiembrie 2002, pronuntata de Tribunalul Gorj, in dosarul nr.3891/2002 si decizia civila nr.358/A din 11 martie 2003, pronuntata de Tribunalul Gorj in dosarul nr.706/2003.
S-a respins apelul declarat de apelantul parat T.M. impotriva sentintei civile nr.7724 din 09 septembrie 2002, pronuntata de Judecatoria Tg.Jiu, in dosarul nr.4733/2002.
S-a respins apelul declarat de apelantul reclamant T.M. impotriva sentintei civile nr.11171/22 noiembrie 2002, pronuntata de Judecatoria Tg.Jiu in dosarul nr.6565/2002.
Instanta a retinut ca prin decizia penala nr.1296/18 sept.2006, pronuntata de Tribunalul Gorj in dosarul nr.79/95/2006, s-a constatat ca inscrisurile eliberate intimatului, respectiv autorizatia de constructie nr.8, adresa nr.375/1995 si procesul verbal de punere in posesie nr.214/1995, contin date nereale cu privire la un teren reconstituit acestuia. Infractiunile prev. de art.109 din Lg.18/91, art.289 si art.291 c.penal, au fost savarsite de catre membrii Comisiei locale Danesti de aplicare a legii fondului funciar, insa acestia nu mai pot raspunde penal intrucat raspunderea a fost inlaturata prin implinirea termenului de prescriptie prevazut in art.122 ali.1 lit.d C.penal.
Cu toate ca nu exista o hotarare efectiva de condamnare s-a apreciat ca in urma constatarii acestor date nereale in cadrul procesului penal, respingerea cererii de revizuire ar insemna mentinerea unor erori judiciare a caror inlaturare se urmareste in cadrul institutiei caii extraordinare de atac a revizuirii si s-ar incalca un principiu esential in procesul penal, principiul aflarii adevarului.
Tribunalul a procedat la rejudecarea apelurilor, declarate de ambele parti in cele doua dosare, considerand ca se impune constatarea nulitatii absolute a actelor emise paratului T.M. in procedura legii 18/1991.
Impotriva deciziei 43 din 12 februarie 2007 a Tribunalului Gorj a declarat recurs T. M., sustinand pe larg ca motive de recurs dispozitiile art. 304 pct 6,7,8 9 c.p.c.
La data de 21 mai 2007 a fost depusa intampinare de catre intimate, care au prezentat situatia de fapt si au solicitat respingerea recursului.
Ambele parti au depus la dosar acte.
Recursul este fondat pentru motivul prevazut de art. 304 pct 5 c.p.c.
Procedura civila se caracterizeaza prin reguli precise si imperative, iar in materia cailor de atac, sunt aplicabile prevederile generale inscrise in art. 128 din Constitutie potrivit cu care partile au dreptul de a folosi caile de atac in conditiile legii.
In afara cailor de atac prevazute de lege nu pot fi folosite alte mijloace procedurale in scopul de a obtine reformarea sau retractarea unei hotarari judecatoresti, aceasta fiind expresia principiului legalitatii cailor de atac. Un alt principiu care guverneaza materia cailor de atac este acela al unicitatii dreptului de a exercita o cale de atac si care presupune ca partile au dreptul de a exercita o singura data o anumita cale de atac impotriva unei hotarari judecatoresti.Acest principiu presupune, de asemenea, ca fiecare hotarare judecatoreasca sa fie atacata separat, in cadrul aceleiasi cai de atac nefiind posibil sa fie atacate doua hotarari, date in cauze diferite.
De la aceasta regula exista exceptia promovarii revizuirii in temeiul art. 322 pct. 7, cand se ataca doua hotarari potrivnice, solicitandu-se anularea celei din urma.
In cazul in care instanta este investita cu o cerere de revizuire formulata impotriva a doua hotarari diferite, pronuntate chiar intre acelasi parti dar avand obiect si cauza diferite, are obligatia sa puna in discutie disjungerea cererii, formand doua dosare separate, pentru a respecta principiul legalitatii si unicitatii cailor de atac.
In speta, prin cererea introductiva formulata la 18 octombrie 2006, revizuientele au solicitat revizuirea a doua hotarari si anume decizia civila 1184/2003 si a deciziei civile 3256/2003 pronuntate de Curtea de Apel Craiova iar la 14 noiembrie 2006 cererea fost precizata in sensul ca se solicita revizuirea deciziei civile 1484/ 2002 si a deciziei civile 358/2003 ambele pronuntate de Tribunalul Gorj.
Potrivit art. 105 alin 2 c.p.c, actele de procedura indeplinite cu incalcarea formelor legale se declara nule daca s-a produs vreunei parti o vatamare ce nu poate fi inlaturata decat prin anularea actelor respective. Principiile care guverneaza materia cailor de atac sunt imperative, astfel ca nerespectarea acestora atrage sanctiunea nulitatii, in conditiile art. 105 alin 2 c.p.c.
Recurentul a criticat revizuirea a doua hotarari prin aceeasi decizie, insa a indicat gresit temeiul de drept al criticii sale ca fiind dispozitiile art. 304 cpt 6 c.p.c., insa instanta, din oficiu, a pus in discutie temeiul real al criticii si anume art. 304 pct 5 c.p.c.
Potrivit acestui text, constituie motiv de recurs ce atrage casarea hotararii incalcarea formelor de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 alin 2 c.p.c. Revizuirea in temeiul art 322 pct 4 c.p.c. a doua hotarari judecatoresti diferite, ce au avut obiect si cauza diferite, nu este posibila, instanta avand obligatia de a constata ca este investita cu doua cereri , urmand a le disjunge.
In aceste conditii, potrivit art 312 alin 3 c.p.c, cu raportare la art 304 pct 5 c.p.c. se va admite recursul, se va casa decizia si se va trimite cauza spre rejudecare la tribunal, urmand ca aceasta instanta sa puna in discutia partilor disjungerea cererii de revizuire si sa solutioneze separat revizuirea celor doua hotarari judecatoresti, chiar daca intre ele exista o legatura.
Fata de acest motiv de procedura care a atras casarea deciziei, instanta constata ca este inutil a se analiza celelalte motive de recurs care privesc fondul cauzei, iar in ce priveste cheltuielile de judecata, acestea urmeaza a se calcula la finalul litigiului dintre parti.