Imobil preluat abuziv. Forma masurilor reparatorii. Prevalenta restituirii in natura. Calitate procesuala pasiva. Aplicabilitatea dispozitiilor Titlului VII din Legea 247/2005 si in contestatiile in curs de judecata la data intrarii in vigoare a legii. Decizie nr. 236 din data de 13.03.2007
pronunțată de Curtea de Apel Craiova

In situatia in care terenul preluat abuziv este ocupat in intregime de detalii de sistematizare, sunt incidente dispozitiile art.11, alin.4, din legea 10/2001, in sensul ca masurile reparatorii se stabilesc in echivalent pentru intreaga suprafata, in conditiile Titlului VII din Legea 247/2005, care reglementeaza sursele de finantare, cuantumul si procedura de acordare a despagubirilor, forma despagubirilor banesti, reglementata de art. 34-40, din Legea 10/2001, in forma anterioara modificarii, fiind abrogata expres prin Legea 247/2005.
Instanta civila este competenta, potrivit art.26, din Legea 10/2001, sa cenzureze, sau, dupa caz, sa suplineasca, modalitatea in care entitatea investita cu solutionarea notificarii a stabilit incidenta legii speciale, calitatea de persoana indreptatita a solicitantului, precum si forma masurilor reparatorii ce urmeaza a se acorda.
Ulterior modificarii Legii 10/2001, prin Legea 247/2005, Prefecturile nu mai au legitimare procesuala pasiva, caci capitolul V, cuprinzand art.36-40, a fost abrogat expres.
Este lipsit de relevanta faptul ca la data formularii notificarii, prevederile legale mai sus mentionate erau in vigoare, caci dispozitiile cuprinse in Legea 247/2005 referitoare la masurile reparatorii au o natura procedurala si sunt de imediata aplicare, iar dreptul subiectiv reclamat isi are fundamentul direct si imediat in preluarea abuziva de catre stat a imobilului, adica intr-un raport juridic trecut, efectele viitoare ale acestuia fiind imperativ stabilite prin legea noua.
Ministerul de Finante, in nume propriu sau ca reprezentant al Statului Roman, poate sta in judecata in litigii grefate pe dispozitiile Legii 10/2001, doar in doua situatii expres prevazute de acest act normativ, in art. 28, respectiv cand unitatea detinatoare nu a fost identificata, si in art.30, alin 4, in cazul imobilelor preluate cu titlu valabil, instrainate sub orice forma din patrimoniul administratiei publice centrale sau locale.
Reclamantul I.R. a formulat plangere impotriva Comisiei Locale de aplicare a Legii 10/2001, din cadrul Primariei Craiova, aratand ca unitatea detinatoare refuza sa solutioneze notificarea formulata in baza legii 10/2001, prin care s-au solicitat masuri reparatorii pentru terenul in suprafata de 1722 m.p.,si constructiile aferente, preluate abuziv, prin expropriere, de la autorul sau. In acest sens, a solicitat ca instanta sa oblige parata sa-i restituie in natura suprafata de teren libera, si sa-i acorde despagubiri banesti pentru constructiile demolate, si terenul ocupat de utilitati publice.
In cauza au fost administrate probele cu inscrisuri si expertiza tehnica specialitatile constructii si topometrie, iar la termenul din 6.07.2006, reclamantul a invederat ca intelege sa renunte la cererea de restituire in natura a suprafetei de teren ce nu este afectata de detalii de sistematizare, solicitand masuri reparatorii prin echivalent, sub forma despagubirilor banesti, pentru intregul imobil.
Tribunalul Dolj, prin sentinta civila nr. 834 din 13 iulie 2006, pronuntata in dosarul nr. 1322/civ/2004, a luat act ca reclamantul renunta la capatul de cerere privind restituirea in natura a terenului situat in Craiova, cart. Brazda lui Novac nr. 121, jud. Dolj.
A admis in parte actiunea reclamantului impotriva paratilor Primaria Mun. Craiova, Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, DGFP Dolj - Comisia de aplicare a Legii 10/2001, si Prefectura Dolj.
A acordat petentului masuri reparatorii in echivalent conform Legii 10/2001, modificata prin Legea nr. 247/2005, intr-un cuantum estimativ de 1.422.000.000 ROL pentru constructii , si echivalentul in lei a 258.300 EURO pentru teren.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca suprafata de teren, preluata abuziv prin expropriere, solicitata de reclamant prin notificare, este afectata integral de detalii de sistematizare, astfel ca, potrivit dispozitiilor Legii 10/2001 modificata prin Legea 247/2005, s-a constatat ca reclamantul, in calitate de persoana indreptatita, are dreptul la masuri reparatorii prin echivalent, intr-un cuantum estimativ stabilit de expert, corespunzator valorii de circulatie a terenului in suprafata de 1722 m.p. si a constructiei demolate.
S-a retinut ca reclamantul nu poate obtine masuri reparatorii sub forma despagubirilor banesti, intrucat aceasta modalitate a fost abrogata prin Legea 247/2005.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal, au declarat apel reclamantul, DGFP Dolj, in nume propriu si ca reprezentanta a Statului Roman prin Ministerul de Finante, si Prefectura Dolj, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Apelantul reclamant a criticat hotararea Tribunalului Dolj in ceea ce priveste modalitatea de acordare a masurilor reparatorii, sustinand ca o parte din terenul solicitat, in suprafata de 334 m.p. se poate restitui in natura, fiind liber, iar pentru diferenta de 1388 m.p., afectata de utilitati, se impunea obligarea Statului la plata efectiva a despagubirilor, in cuantumul stabilit de expertii desemnati la prima instanta.
Apelantul reclamant a mai aratat ca intelege sa revina asupra renuntarii la restituirea in natura a terenului liber, exprimata in fata instantei, pozitie procesuala justificata de aceea ca in prezent, Fondul Proprietatea nu functioneaza efectiv, astfel ca persoanele indreptatite nu pot obtine o despagubire justa pentru privarea de proprietatea bunurilor lor, aspect retinut inclusiv in deciziile recente ale Curtii Europene a Drepturilor Omului.
Apelanta DGFP Dolj, in nume propriu, si ca reprezentanta a Ministerului de Finante a aratat ca in mod gresit a fost admisa actiunea impotriva sa, intrucat nu are calitate procesuala pasiva, bunul imobil notificat facand parte din domeniul public al Mun. Craiova, aspect ce exclude aplicarea dispozitiilor art. 26, alin.3, din Legea 10/2001, care reglementeaza situatiile in care Ministerul de Finante are calitate procesuala pasiva in litigiile grefate pe prevederile Legii 10/2001.
A mai invocat totodata si exceptia prematuritatii formularii contestatiei, fata de faptul ca pana in prezent nu a fost finalizata procedura administrativa, nefiind e
Apelanta parata Prefectura Dolj a sustinut ca nu are calitate procesuala pasiva, in conditiile abrogarii dispozitiilor art.36-40 din legea 10/2001, prin Legea 247/2005,si a solicitat respingerea actiunii formulate impotriva sa.
Apelul declarat de reclamant este nefondat, si potrivit art. 296, Cod pr. civila, se va respinge, pentru urmatoarele considerente:
Prima instanta a apreciat in mod just ca imobilul ce a fost preluat abuziv, prin expropriere de la autoarea reclamantului, compus din teren in suprafata de 1722 m.p., este ocupat in intregime de detalii de sistematizare, constand in blocuri de locuinte, alei pietonale, conducta de gaze, retele de canalizare si termoficare, aferente blocurilor, precum si parcare amenajata si spatiu verde.
In aceste conditii, in mod corect s-a facut aplicarea dispozitiilor art.11, alin.4, Legea 10/2001, asa cum a fost modificata prin Legea 247/2005, stabilindu-se ca, intrucat lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea ocupa functional intregul teren, masurile reparatorii se stabilesc in echivalent pentru intregul imobil.
Sub acest aspect, este lipsita de relevanta juridica declaratia reclamantului, consemnata in dosarul primei instante, prin care acesta a aratat ca renunta la cererea de restituire in natura a suprafetei de 334 m.p., caci si in lipsa acesteia, modalitatea de stabilire a masurilor reparatorii ar fi fost aceeasi, respectiv prin echivalent, pentru motivele aratate.
De altfel, in situatia in care o parte a terenului ar fi fost libera, in acceptiunea Legii 10/2001, si implicit, susceptibila de restituire in natura, reclamantul nu putea opta pentru masuri reparatorii prin echivalent, potrivit art.7, alin.2, Legea 10/2001, caci nu se afla in situatiile limitativ prevazute de art.18, din acest act normativ.
Prin urmare, critica reclamantului vizand acest aspect este nefondata.
Cat priveste forma masurilor reparatorii, in mod corect prima instanta a retinut ca urmeaza a se face prin echivalent, in conditiile Titlului VII din Legea 247/2005, care reglementeaza sursele de finantare, cuantumul si procedura de acordare a despagubirilor, modalitatea solicitata de reclamant, aceea a despagubirilor banesti, reglementata de art. 34-40, din Legea 10/2001, in forma anterioara modificarii, fiind abrogata expres prin Legea 247/2005.
Imprejurarea ca pana in prezent Fondul Proprietatea nu functioneaza efectiv nu poate insemna ca reclamantul va fi lipsit in mod nejustificat si abuziv de orice despagubire efectiva, calculata la nivelul valorii de piata a bunului, cu incalcarea dispozitiilor art.1, din Protocolul nr.1 al Conventiei europene a drepturilor omului, ratificata de Romania prin Legea 30/1994, cata vreme, chiar daca termenul prevazut in calendarul previzional al acestui organism colectiv de valori mobiliare a fost depasit, societatea "Proprietatea" a fost inscrisa in Registrul Comertului Bucuresti, urmand ca titlurile de despagubiri acordate persoanelor indreptatite sa fie transformate in actiuni, odata societatea cotata la bursa.
Aceste considerente de principiu au fost expuse de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in considerentele hotararii Toganel si Gradinaru contra Romaniei, si Jujescu contra Romaniei, ambele pronuntate la data de 20.06.2006
Fata de aceste considerente, apelul reclamantului apare ca fiind nefondat, si se va respinge, potrivit art. 296, Cod pr. civila.
Cat priveste exceptia prematuritatii formularii contestatiei, invocata de apelanta parata, aceasta este nefondata.
Este adevarat ca potrivit art. 19 din Titlul VII din Legea 247/2005, deciziile adoptate de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor pot fi atacate cu contestatie, in conditiile legii contenciosului administrativ, insa aceste dispozitii nu exclud competenta instantei civile, respectiv a tribunalului in a carui circumscriptie se afla sediul unitatii detinatoare, de a cenzura, potrivit art. 26 din legea 10/2001 modificata, modul in care entitatea investita cu solutionarea notificarii a stabilit incidenta legii speciale, calitatea de persoana indreptatita a solicitantului, precum si forma masurilor reparatorii ce urmeaza a se acorda, sau de a suplini ceasta analiza, in situatia in care solicitantul nu a primit raspuns la notificare in termenul de 60 zile prevazut de lege.
Sunt intemeiate si criticile in ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei DGFP Dolj, in nume propriu si ca reprezentanta a Ministerului Finante, precum si a paratei Prefectura Dolj.
Se retine ca ulterior modificarii Legii 10/2001, prin Legea 247/2005, Prefecturile nu mai au legitimare procesuala pasiva, caci capitolul V, cuprinzand art.36-40, a fost abrogat expres.
Este lipsit de relevanta faptul ca la data formularii notificarii, prevederile legale mai sus mentionate erau in vigoare, caci dispozitiile cuprinse in Legea 247/2005 referitoare la masurile reparatorii au o natura procedurala si sunt de imediata aplicare, iar dreptul subiectiv reclamat isi are fundamentul direct si imediat in preluarea abuziva de catre stat a imobilului, adica intr-un raport juridic trecut, efectele viitoare ale acestuia fiind imperativ stabilite prin legea noua.
Cat priveste DGFP, in nume propriu si ca reprezentanta a Ministerului de Finante, aceasta institutie poate sta in judecata in litigii de Lege 10/2001, doar in doua situatii expres prevazute de acest act normativ, in art. 28, respectiv cand unitatea detinatoare nu a fost identificata, si in art.30, alin 4, in cazul imobilelor preluate cu titlu valabil, instrainate sub orice forma din patrimoniul administratiei publice centrale sau locale, ipoteze ce nu se regasesc in speta.
Prin urmare, nu au calitate procesuala pasiva nici Prefectura Dolj , nici DGFP DOLJ, nici Statul Roman prin Ministerul de Finante, urmand a se admite apelurile declarate de aceste parti, si a se schimba in parte sentinta, in sensul respingerii actiunii ca fiind introdusa impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva.
Fata de aceste considerente, in raport de dispozitiile art. 296, cod pr. civ. s-au admis apelurile paratelor Prefectura Dolj si DGFP Dolj, in nume propriu si pentru Ministerul Finantelor, s-a respins apelul declarate de reclamant , si s-a schimbat in parte sentinta, in sensul respingerii actiunii fata de Prefectura Dolj si DGFP Dolj, Min. Finantelor, ca fiind introdusa impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva, urmand a se mentine restul dispozitiilor sentintei.