LITIGIU DE MUNCA. ABATERE DISCIPLINARA.
RECUNOASTEREA PRIN NOTA EXPLICATIVA A STARII
DE FAPT DE CATRE CONTESTATOR. NECUPRINDEREA
MOTIVELOR DE CATRE ANGAJATOR IN DECIZIA DE
SANCTIONARE. NEINCIDENTA DISPOZITIILOR ART.268
ALIN.2 LIT.C CODUL MUNCII IN ACEASTA SITUATIE.
Art.268 alin.2 lit.c Codul muncii.
Faptele fiind recunoscute de catre contestator, in mod
corect decizia de sanctionare nu cuprinde motivele pentru care au
fost inlaturate apararile formulate de salariat, astfel de aparari
neexistand.
Fata de aceste considerente, curtea a apreciat ca in mod
gresit Tribunalul Valcea a apreciat ca in speta nu au fost respectate
dispozitiile art.268 alin.2 lit.c din codul muncii si deci in mod
eronat a solutionat pricina pe exceptie, situatie fata de care a
admis recursul si a casat sentinta, trimitand cauza spre rejudecare
la aceeasi instanta, pentru a solutiona fondul cauzei.
( Decizia civila nr.757/R-CM din 18 decembrie 2008, pronuntata de
Curtea de Apel Pitesti - Sectia civila, pentru cauze privind Conflicte de Munca si
Asigurari Sociale si pentru cauze cu Minori si de Familie)
Prin contestatia inregistrata sub nr.2172/90/2008, formulata
de H.C., in contradictoriu cu intimata S.C. Distrigaz Sud Retele S.R.L.,
impotriva masurii de incetare a raporturilor de munca dispusa prin
decizia nr.209/24.06.2008, solicitandu-se anularea acesteia.
In motivarea actiunii, contestatorul a aratat ca, in urma
efectuarii cercetarii prealabile a comisiei de disciplina din cadrul Directiei
Regionale Vest a S.C. Distrigaz Sud - Retele S.R.L. i s-a desfacut
contractul individual de munca, insa nu i-a fost comunicata decizia de
sanctionare.
Ca atare a solicitat inmanarea deciziei de desfacere a
raporturilor de munca, a procesului verbal al comisiei de disciplina, a
procesului verbal de constatare si sanctionare a A.N.R.E.
nr.117/21.04.2008, precum si precizarea motivelor pentru care au fost
inlaturate apararile formulate in nota explicativa data comisiei de
disciplina.
Prin intampinarea formulata, intimata a solicitat respingerea
contestatiei, aratand ca in data de 24 iunie 2008 contestatorul a refuzat
primirea deciziei, astfel incat in data de 25 iunie a procedat la
comunicarea ei prin posta cu confirmare de primire. Din data de 25 iunie
2008 pana in prezent contestatorul a depus la registratura societatii
certificate de concediu medical. Asadar decizia nu si-a produs efectele
juridice, intrucat contractul de munca a fost suspendat de drept,
contestatia fiind prematur introdusa.
Pe fondul cauzei, intimata a aratat ca, urmare a referatului
nr.59/13.06.2008 intocmit de seful ierarhic al contestatorului, a fost
emisa adresa nr.1247/7.06.2008 prin care acesta a fost convocat in scris
in vederea indeplinirii procedurii de cercetare disciplinara prealabila. S-a
retinut ca a refuzat contestatorul sa aduca la indeplinire o sarcina de
serviciu, a reclamat nejustificat la A.N.R.E. aspecte legate de activitatea
societatii, a recuzat inspectorii A.N.R.E. competenti din punct de vedere
teritorial, a trimis reclamatie in timpul programului de lucru folosind
bunurile societatii, avea in memoria calculatorului tip PC alocat filme
pornografice si un numar impresionant de cererii personale (intampinarii,
cereri de chemare in judecata, recursuri etc.). S-a constatat ca toate aceste
fapte constituie abateri disciplinare grave asa cum sunt descrise de
art.167 alin.1 lit.c din C.C.M. aplicabil precum si de art.164 lit.a, c si h din
C.C.M., art.164 lit.b din C.C.M., astfel incat decizia contestata a fost
emisa cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la aplicarea
sanctiunilor disciplinare si este bazata pe o serie de motive intemeiate.
Contestatorul si-a completat actiunea, solicitand obligarea
paratei la plata unor despagubiri morale, justificate de problemele de
sanatate cauzate de concedierea nelegala la care a fost supus si a depus la
dosar mai multe bonuri fiscale prin care justifica deplasarile efectuate la
sanatorii medicale, consultari spitalicesti, etc.
Prin sentinta civila nr.877/17.10.2008 a fost admisa in parte
contestatia, a fost anulata decizia nr.209 din 24 iunie 2008 si a fost
obligata intimata sa achite contestatorului despagubiri egale cu salariile
majorate, indexate si reactualizate, precum si cu celelalte drepturi de care
ar fi beneficiat contestatorul incepand cu data desfacerii disciplinare a
contractului individual de munca si pana la reintegrarea efectiva.
A fost respinsa cererea privind daunele morale si cheltuielile
de judecata.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut ca prin
decizia nr.209 din 24.06.2008 emisa de intimata S.C. Distrigaz Sud -
Retele S.R.L., contestatorul H.C. a fost sanctionat cu desfacerea
disciplinara a contractului individual de munca, in conformitate cu
dispozitiile art. 264 alin.1 lit.f din Codul muncii si art.166 alin.1 lit.f din
C.C.M.
In considerentele deciziei s-a retinut ca incetarea raporturilor
de munca are in vedere: referatul nr.59 din 13 iunie 2008, redactat de
inginerul sef- inginerie retea, prin care s-au adus la cunostinta
conducerii faptele comise de contestator, procesul verbal din 24.06.2008
al Comisiei de cercetare disciplinara prin care s-a recomandat desfacerea
contractului individual de munca si ca reclamantul a savarsit urmatoarele
fapte: folosirea dotarilor proprietatea societatii in interes personal in
timpul orelor de program si folosirea acestor dotari pentru a detine si
vizualiza materiale pornografice, ce constituie abateri disciplinare grave
asa cum sunt descrise de art.167 alin.1 lit.L din C.C.M. si art.164 lit.b din
C.C.M.; refuzul de a aduce la indeplinire o sarcina de serviciu care i-a fost
solicitata in repetate randuri, ce reprezinta abatere disciplinara grava asa
cum este prevazuta in art.167 alin.1 lit.c si art.164 lit.a, c si h din C.C.M.,
reclamarea unor aspecte legate de activitatea societatii ca fiind nelegale si
perturbarea desfasurarii activitatii normale a unitatii prin suspendarea din
functie a inginerului sef A.M., a inginerului P.L., a ms. J.M.D. si a
responsabilului cu arhiva tehnica T.A.M. pe perioada celor 3 zile ale
controlului, fapte ce constituie abatere disciplinara grava in conformitate
cu dispozitiile art.167 alin.1 lit.L din C.C.M.
Tribunalul a apreciat ca, dat fiind caracterul formal al deciziei
de sanctionare, ce rezulta din caracterul imperativ al dispozitiilor art.268
Codul muncii, lipsa mentiunilor obligatorii pe care decizia trebuie sa le
cuprinda nu poate fi complinita prin alte inscrisuri sau probe
administrate in acest sens. Intrucat decizia de sanctionare disciplinara nu
poate fi completata in ceea ce priveste motivele pentru care au fost
inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare
prealabile, astfel cum prevad dispozitiile art.268 lit.c din Codul muncii,
simpla trimitere la actul de constatare din data de 24.06.2008 in care s-a
consemnat rezultatul cercetarii disciplinare nu satisface exigenta legii si
nu echivaleaza cu motivarea deciziei.
Este imperios necesar ca in cuprinsul deciziei sa fie
mentionate motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de
salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile, intrucat din analiza
dispozitiilor art.268 Codul muncii, rezulta ca normele acestei legi cadru in
materia raporturilor de munca, fiind norme de protectie, legiuitorul a
inteles sa reglementeze strict procedura de emitere a dispozitiei de
sanctionare, procedura care este aceeasi indiferent de sanctiunea aplicata
salariatului, cata vreme textul de lege invocat nu face distinctie.
Incalcarea dispozitiei legale referitoare la necesitatea
consemnarii in decizie a motivelor pentru care a fost inlaturare apararile
formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile, ca norma
juridica imperativa este sanctionata cu nulitatea absoluta a deciziei,
sanctiune prevazuta expres de dispozitiile art.268 alin.2 din Codul
muncii.
Pentru aceste considerente, instanta a apreciat ca masura
sanctionarii contestatorului este nelegala, decizia fiind lovita de nulitate
absoluta, asa incat este de prisos a mai analiza decizia sub aspectul
temeiniciei sanctiunii aplicate. Ca atare, tribunalul a admis in parte
contestatia, a anulat decizia nr.209 din 24.06.2008 si, in baza art.78 alin.1
Codul muncii, a obligat angajatorul la plata unei despagubiri egale cu
salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care
ar fi beneficiat contestatorul incepand cu data desfacerii disciplinare a
contractului individual de munca, respectiv 24 iunie 2008 si pana la
reintegrarea efectiva.
In ceea ce priveste capatul de cerere avand ca obiect
acordarea despagubirilor morale solicitate de contestator, tribunalul a
retinut ca, pe de o parte nu rezulta o atitudine sicanatorie din partea
intimatei, iar pe de alta parte contestatorul nu a suferit un prejudiciu
moral insemnat, de natura a fi reparat pe cale pecuniara urmare a acestei
concedieri nelegale, astfel incat a respins aceasta cerere.
De asemenea a respins cererea contestatorului privind
acordarea cheltuielilor de judecata, retinand ca prin borderoul aflat la fila
172 dosar sunt justificate diverse deplasari efectuate la spitale si sanatorii
medicale, si nu deplasari la instanta de judecata.
In termen legal intimata a declarat recurs impotriva acestei
sentinte si a solicitat suspendarea executarii sentintei pana la solutionarea
recursului.
In ceea ce priveste cererea de suspendare, curtea a pus in
vedere recurentei sa depuna cautiune, in conformitate cu dispozitiile
art.300 alin.3 Cod procedura civila, insa recurenta nu s-a conformat
dispozitiilor instantei, motiv pentru care cererea sa de suspendare
urmeaza a fi respinsa.
Prin recursul sau, intemeiat pe dispozitiile art.304 pct.6 si 9
art.3041 Cod procedura civila, sentinta instantei de fond a fost criticata
sub aspectul gresitei aprecieri a instantei in legatura cu nerespectarea
formei deciziei de sanctionare.
In dezvoltarea recursului s-a aratat ca din analizarea notei
explicative date de salariat cu ocazia efectuarii cercetarii disciplinare
prealabile, rezulta ca nu au fost formulate aparari in ceea ce priveste
faptele imputate acestuia.
Contestatorul doar si-a motivat gestul de a sesiza A.N.R.E.,
continuand cu prezentarea unui proiect pentru o lucrare in judetul
Brasov, ce nu are legatura cu faptele, iar ulterior contestatorul a
recunoscut ca pentru modificarile de proiect ale investitiei de la Baile
Govora, solicitate in lunile martie si aprilie, a predat dispozitia de santier
in data de 10.06.2008, deci cu intarziere de 3 luni.
Totodata, intimatul a negat faptul ca a sustras documente din
arhiva si ca a desfasurat in timpul programului activitati cu caracter
personal.
Concluzionand, recurenta a aratat ca intimatul nu a formulat
nici o aparare in legatura cu faptele ce au determinat sanctionarea sa
disciplinara, ca atare nu se impunea prezentarea in decizie a motivelor
pentru care s-au inlaturat apararile intimatului.
Asadar, decizia de sanctionare este emisa cu respectarea
tuturor dispozitiilor art.268 din Codul muncii.
Analizand sentinta recurata in raport de critica formulata,
curtea a constatat ca recursul este fondat, cu consecinta casarii sentintei
si trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta.
Totodata, a respins cererea de suspendare a executarii
sentintei civile nr.876 din 17 octombrie 2008 pronuntata de Tribunalul
Valcea in dosarul nr.2172/90/2008, cerere formulata de intimata S.C.
DISTRIGAZ SUD RETELE S.R.L. Bucuresti.
Astfel, prin decizia nr.209/24.06.2008 (filele 27-29),
contestatorului i-a fost desfacut contractul de munca pentru savarsirea
unor abateri disciplinare, in decizie retinandu-se in sarcina acestuia patru
fapte.
Prima fapta, ce constituie abatere disciplinara in conformitate
cu dispozitiile art.167 alin.1 lit.l din C.C.M., consta in aceea ca angajatul
a folosit calculatorul de serviciu pentru a redacta o reclamatie pentru
presedintele A.N.R.E., prin care a solicitat efectuarea unui control de
catre o alta echipa decat cea competenta teritorial, iar cu ocazia
controlului A.N.R.E. a fost perturbata desfasurarea activitatii unitatii prin
suspendarea activitatii a patru angajati.
A doua fapta, ce reprezinta abatere disciplinara potrivit
dispozitiilor art.167 alin.1 lit.e din C.C.M., consta in aceea ca salariatul a
adus un prejudiciu de imagine societatii angajatoare prin reclamarea
aspectelor legate de activitatea societatii, cat si prin recuzarea
inspectorilor A.N.R.E.
A treia fapta imputata contestatorului, ce constituie abatere
disciplinara conform art.167 lit.b si lit.l din C.C.M., este aceea ca a folosit
calculatorul proprietatea societatii in interes personal, redactand foarte
multe documente cu caracter juridic (recursuri, intampinari, plangeri
penale) si stocand in calculator materiale pornografice.
A patra fapta retinuta in sarcina contestatorului, ce reprezinta
abatere disciplinara conform art.167 alin.1 lit.c din C.C.M. si art.164 lit.a,
c si h din C.C.M., consta in aceea ca angajatul si-a indeplinit cu intarziere
nejustificata o sarcina de serviciu ce i-a fost solicitata in repetate randuri,
respectiv redactarea si finalizarea dispozitiei de santier privind lucrarea:
"Inlocuire si sistematizare conducta si bransamente gaze naturale
presiune redusa, strada Tudor Vladimirescu, Camin bloc D camin COTS,
Baile Govora, judetul Valcea".
Anterior emiterii acestei decizii, societatea a efectuat
cercetarea disciplinara prealabila, cu aceasta ocazie contestatorul dand
nota explicativa.
In aceasta nota explicativa, contestatorul a recunoscut data la
care a predat dispozitia de santier, faptul ca in calculatorul sau se afla
salvate documente personale (chiar daca neredactate la serviciu), precum
si faptul ca a sesizat A.N.R.E. in legatura cu efectuarea unui control la
societatea angajatoare.
Faptele fiind recunoscute de catre contestator, in mod corect
decizia de sanctionare nu cuprinde motivele pentru care au fost inlaturate
apararile formulate de salariat, astfel de aparari neexistand.
Fata de aceste considerente, curtea a retinut ca in mod gresit
Tribunalul Valcea a apreciat ca in speta nu au fost respectate dispozitiile
art.268 alin.2 lit.c din Codul muncii si deci in mod eronat a solutionat
pricina pe exceptie, situatie fata de care a admis recursul si a casat
sentinta, trimitand cauza spre rejudecare la aceeasi instanta, pentru a
solutiona fondul cauzei.