Decontarea cheltuielilor de reinnoire a mandatului, solicitate asistentii judiciari din cadrul instantelor judecatoresti, in temeiul ordinelor de deplasare emise de tribunal Decizie nr. 639 din data de 02.06.2009
pronunțată de Curtea de Apel Iasi

Decontarea cheltuielilor de reinnoire a mandatului, solicitate asistentii judiciari din cadrul instantelor judecatoresti, in temeiul ordinelor de deplasare emise de tribunal
Curtea de Apel Iasi, decizia nr. 639 din 2 iunie 2009
Prin cererea inregistrata la Tribunalul Iasi sub nr. 409/99/2009, reclamantele B.L. si M.M. au chemat in judecata pe paratii Ministerul Justitiei, Tribunalul Iasi, Ministerul Economiei si Finantelor solicitand obligarea primilor doi parati la plata catre fiecare a sumei de 846,06 lei reprezentand cheltuieli de delegare in vederea numirii in functia de asistenti judiciari, respectiv de transport (281,80 lei), cazare (176 lei), indemnizatie de delegare (26 lei) si contravaloarea examinarii medicale (362,26 lei); obligarea primilor doi parati la actualizarea sumelor pana la data platii efective si obligarea Ministerului Economiei si Finantelor la alocarea catre cei doi parati a sumelor prevazute de prezenta hotarare.
In motivarea actiunii, reclamantele arata ca detin functia de asistent judiciar in cadrul Tribunalul Iasi, pe o perioada de 5 ani, cuprinsa intre anii 2008 - 2013, astfel cum prevad dispozitiile art. 1 din H.G. nr. 616/2005 si art. 110 din Legea nr. 304/2004.
Anterior acestei perioade au detinut aceeasi functie.
In cursul lunii iunie 2008 angajatorul Ministerul de Justitie a declansat procedura prealabila renumirii in functia de asistent judiciar, planificandu-le pentru a sustine testarea psihologica si pentru a efectua examinarea medicala.
Asadar, in perioada 25.06 - 27.06.2008, in baza ordinelor de delegare nr. 1713/2008 si 1714/2008 vizate de presedintele Tribunalului Iasi si respectiv de Ministerul de Justitie, s-au deplasat la Bucuresti in vederea indeplinirii celor dispuse de angajator.
Referitor la pretentiile banesti de decontare a cheltuielilor de transport, cazare si diurna intelege sa invoce dispozitiile art. 111 alin.3 din Legea nr. 304/2004 care prevad ca asistentii judiciari beneficiaza de concediul de odihna, asistenta medicala gratuita si de gratuitatea transportului.
Mai mult decat atat, art. 44 din H.G. nr. 1860/2006 privind drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, statueaza ca, cheltuielile de delegare se suporta de catre unitatea din care face parte persoana.
Prevederile art. 9 din H.G. nr. 1860/2006 reglementeaza ca persoana aflata in delegare la o distanta mai mare de 5 km de localitatea unde isi are locul de munca permanent primeste o indemnizatie de 13 lei.
De asemenea, art. 13 din aceeasi hotarare stabileste ca personalul autoritatilor si institutiilor publice delegat are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport dus-intors.
Totodata, art. 26 din H.G. nr. 1860/2006 dispune ca persoana trimisa in delegare intr-o localitate la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca are dreptul la decontarea cheltuielilor de cazare efectuate, pe baza documentelor justificative.
In ceea ce priveste obligarea primilor doi parati la plata contravalorii examinarii medicale, reclamantele au invocat dispozitiile art. 7 din H.G. 355/2007, care prevad ca angajatorii sunt obligati sa asigure fondurile si conditiile efectuarii tuturor serviciilor medicale necesare pentru supravegherea sanatatii lucratorilor, acestia nefiind implicati in nici un fel in costurile aferente supravegherii medicale, precum si dispozitiile art. 111 alin.3 din Legea nr. 304/2004, care prevad ca asistentii judiciari beneficiaza de concediul de odihna, asistenta medicala gratuita si de gratuitatea transportului.
Paratul Ministerul Economiei si Finantelor a formulat intampinare si a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, motivand ca obligatia acordarii diverselor sporuri si beneficii apartine ordonatorului principal de credite, care, in cazul de fata, nu este Ministerul Finantelor Publice.
S-a mai aratat ca Ministerul Finantelor Publice reprezinta Statul ca subiect de drepturi si obligatii in fata organelor de justitie, precum si in alte situatii in care participa in mod nemijlocit, in nume propriu, in raporturi juridice civile, numai daca legea nu stabileste in acest scop un alt organ (H.G. nr. 386/2007).
In cazul de fata, raportul de drept procesual se poate lega valabil numai intre titularii dreptului ce rezulta din raportul de drept material dedus judecatii, concretizat in drepturi salariale. Imprejurarea ca sumele respective pot fi virate din bugetul de stat, nu este de natura sa confere Ministerului Finantelor Publice calitate procesuala pasiva in cauza.
Paratul Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti a formulat intampinare si a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata, aratand ca delegarea presupune exercitarea temporara a atributiilor de serviciu in afara locului de munca, ori participarea asistentilor judiciari la examenul medical in vederea numirii ca asistent judiciar pentru o noua perioada reprezinta o optiune privind cariera persoanelor respective, neavand legatura cu indeplinirea sarcinilor de serviciu.
Prin urmare, deplasarea in alta localitate pentru sustinerea examenului medical, nu implica suportarea de catre angajator a drepturilor banesti prevazute de lege in cazul institutiei delegarii, respectiv diurna si transport.
Chiar daca reclamantii se prevaleaza de art. 111 alin.3 din Legea nr.304/2004, care prevede ca asistentii judiciari beneficiaza de asistenta medicala gratuita si de transport gratuit, de aceste drepturi se bucura doar cei care fac dovada ca au efectuat procedee medicale sau calatorii in timpul mandatului, in aceasta categorie, neintrand si cheltuielile aferente numirii in functie.
Prin sentinta civila nr. 310/25.02.2009 Tribunalul Iasi a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocate in cauza de Ministerul Finantelor Publice; a admis actiunea formulata de reclamantele B.L. si M.M. in contradictoriu cu paratii Ministerul Justitiei, Tribunalul Iasi, cu sediul in Iasi, Curtea de Apel Iasi, cu sediul in Iasi si Ministerul Finantelor Publice.
Au fost obligati paratii Ministerul Justitiei, Curtea de Apel Iasi si Tribunalul Iasi sa plateasca reclamantelor cate 846,06 lei, reprezentand cheltuieli de delegare in vederea numirii in functia de asistent judiciar, conform ordinelor de deplasare nr.1713/30.06.2008 si nr.1714/30.04.2008 si chitantelor nr. 58/ 26.06.2008 si 59/ 26.06.2008 eliberate de Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu al Ministerului Justitiei, sume actualizate in raport de indicele de inflatie la data platii efective.
A fost obligat Ministerul Economiei si Finantelor sa aloce fondurile necesare platii drepturilor banesti dispuse prin prezenta sentinta.
Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Din ordinele de deplasare nr.1713/30.06.2008 si nr.1714/30.04.2008 rezulta ca reclamantele indeplineau la data emiterii acestora functia de asistent judiciar in cadrul Tribunalului Iasi.
Conform disp.art 110 din Legea nr.304/2004, asistentii judiciari sunt numiti de Ministrul Justitiei, la propunerea Consiliului Economic si Social, pe o perioada de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime in functii juridice de cel putin 5 ani si care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) au cetatenia romana, domiciliul in Romania si capacitate deplina de exercitiu;
b) sunt licentiate in drept si dovedesc o pregatire teoretica corespunzatoare;
c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal si se bucura de o buna reputatie;
d) cunosc limba romana;
e) sunt apte, din punct de vedere medical si psihologic, pentru exercitarea functiei.
Conditiile de delegare, detasare si transfer a asistentilor judiciari au fost stabilite prin H.G. nr. 616 din 23 iunie 2005 privind conditiile, procedura de selectie si de propunere de catre Consiliul Economic si Social a candidatilor pentru a fi numiti ca asistenti judiciari de catre ministrul justitiei, precum si conditiile de delegare, detasare si transfer ale asistentilor judiciari.
Potrivit art.8 alin.1 din aceasta hotarare, plenul Consiliului Economic si Social transmite Ministerului Justitiei hotararea sa in privinta candidatilor propusi, in vederea numirii asistentilor judiciari.
Pentru numirea in functia de asistenti judiciari, persoanele selectate trebuie sa fie apte, din punct de vedere medical si psihologic, pentru exercitarea functiei.
Din ordinele de deplasare depuse la dosar rezulta ca in data de 26.06.2008 reclamantele s-au prezentat la centrul medical, iar in data de 27.06.2008 la Penitenciarul Rahova unde au fost testate psihologic.
Cu inscrisurile depuse la filele nr. 4-12 dosar, reclamantele au dovedit cheltuielile de transport si cazare prilejuite de deplasarea la Bucuresti. Ordinele de deplasare poarta viza si stampila unitatii la care reclamantele s-au deplasat, cu indicarea datei si ora sosirii si a plecarii, conform dispozitiilor art. 46 din H.G. nr. 1860/2006.
Potrivit dispozitiilor art. 44 alin.2 din Codul muncii, salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.
Conform dispozitiilor art. 35 alin.1 din Anexa la H.G. nr. 1860/2006, beneficiaza de drepturile reglementate prin hotarare si persoanele trimise sau chemate la diferite instructaje sau alte activitati in legatura cu sarcinile lor de serviciu.
Potrivit art. 13 din Anexa la aceasta hotarare, personalul autoritatilor si institutiilor publice, delegat sau detasat de conducerea acestora sa indeplineasca anumite sarcini de serviciu in localitati situate la distante mai mari de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca, are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport dus-intors.
Conform art. 26 alin.1 din Anexa la aceeasi hotarare, persoana trimisa in delegare intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 50 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca si in care nu se poate inapoia la sfarsitul zilei de lucru are dreptul la decontarea cheltuielilor de cazare efectuate, pe baza documentelor justificative, in cazul cazarii in structurile de primire turistice, pentru o camera cu pat individual sau, in cazul in care unitatea nu dispune de o astfel de camera, pentru o camera cu doua paturi, a caror clasificare este de maximum 3 stele sau flori.
In temeiul dispozitiilor art. 9 din Anexa la aceeasi hotarare, persoana aflata in delegare sau detasare intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca primeste o indemnizatie zilnica de delegare sau de detasare de 13 lei, indiferent de functia pe care o indeplineste si de autoritatea sau institutia publica in care isi desfasoara activitatea.
Conform art. 44 din hotarare, cheltuielile de delegare se suporta, de regula, de cat unitatea din care face parte persoana.
S-a mai retinut ca H.G. nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor prevede, la art. 7, ca angajatorii sunt obligati sa asigure fondurile si conditiile efectuarii tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru supravegherea sanatatii lucratorilor, acestia nefiind implicati in niciun fel in costurile aferente supravegherii medicale profilactice specifice riscurilor profesionale.
Art. 8 al aceluiasi act normativ prevede, la alin.1, ca serviciile medicale profilactice prin care se asigura supravegherea sanatatii lucratorilor sunt: examenul medical la angajarea in munca, de adaptare, periodic, la reluarea activitatii promovarea sanatatii la locul de munca. Alin. 4 al aceluiasi articol prevede ca testarea psihologica a aptitudinilor in munca se face potrivit prevederilor anexei nr. 1 la hotarare.
Avand in vedere faptul ca drepturile banesti in suma de 846,06 lei, solicitate de reclamante prin actiune fac parte din costurile aferente supravegherii medicale profilactice, care cad in exclusivitate in sarcina angajatorilor, potrivit dispozitiilor enuntate anterior, s-a retinut ca actiunea este intemeiata, si a fost admisa.
Pentru acoperirea integrala a prejudiciului suferit de catre reclamante prin nedecontarea in termen legal a acestor cheltuieli, a fost admis si capatul de cerere prin care acestea solicita actualizarea acestei sume in raport cu indicele de inflatie la data platii efective.
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale a Ministerul Economiei si Finantelor, instanta a respins-o, avand in vedere prevederile H.G. nr. 83/2005 si ale Legii nr. 304/2004, care stipuleaza ca activitatea instantelor este finantata de la bugetul de stat, paratul coordonand actiunile privind sistemul bugetar.
Fata de aceste prevederi legale, urmeaza a fost admisa si cererea de obligare a paratului Ministerul Economiei si Finantelor sa aloce fondurile necesare platii drepturilor banesti dispuse prin hotarare.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs paratii Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti si Ministerul Finantelor Publice, considerand-o nelegala si netemeinica, prin prisma disp. art. 304 pct. 9 si 3041 Cod procedura civila.
Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti a invocat faptul ca, din analiza dispozitiilor art. 17 din O.U.G. nr. 27/2006, art. 1 alin. 1 din H.G. nr. 1860/2006, precum si a dispozitiilor Codului muncii referitoare la delegare rezulta ca delegarea presupune exercitarea temporara a atributiilor de serviciu in afara locului de munca or, participarea asistentilor judiciari la examenul medical in vederea numirii ca asistent judiciar pentru o noua perioada reprezinta o optiune privind cariera persoanelor respective, neavand legatura cu indeplinirea sarcinilor de serviciu.
Ca atare, nefiind vorba de delegare, instanta trebuia sa constate ca nu exista temei legal pentru suportarea de catre angajator a cheltuielilor pe care le achita in mod obisnuit in cazul in care salariatul este desemnat sa desfasoare activitate in alta localitate, respectiv diurna si transport.
Daca pentru decontarea serviciilor medicale, temeiul pretentiilor se regaseste in cuprinsul H.G. nr. 355/2007 - potrivit cu care "angajatorii sunt obligati sa asigure fondurile si conditiile efectuarii tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru supravegherea sanatatii lucratorilor, acestia nefiind implicati in nici un fel in costurile aferente supravegherii medicale profilactice specifice riscurilor profesionale", iar "serviciile medicale profilactice prin care se asigura supravegherea sanatatii lucratorilor sunt: examenul medical la angajarea in munca, de adaptare, periodic, la reluarea activitatii, promovarea sanatatii la locul de munca" (art. 7 si 8) - pentru decontarea cheltuielilor cu cazarea nu exista temei legal.
H.G. nr. 1860/2006 retinuta de instanta de fond ca reprezentand justificarea solutiei de admitere a pretentiilor privind decontarea transportului si a cheltuielilor ocazionate cu cazarea nu este aplicabila in situatia intimatelor-reclamante, acest act normativ facand referire la drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului. Potrivit art. 1 alin. 1 "Drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice, indiferent de finantarea acestora, pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii in cadrul localitatii,in interesul serviciului, se stabilesc potrivit anexei care face parte integranta din prezenta hotarare".
Prin urmare, s-a considerat in mod gresit faptul ca intimatele-reclamante s-au aflat in situatia delegarii, precum si faptul ca acestora le sunt aplicabile disp. H.G. nr. 1860/2006, apreciindu-se in consecinta in mod gresit ca intimatele-reclamante sunt indreptatite la diurna si la decontarea cheltuielilor cu cazarea.
Ministerul Finantelor Publice a reiterat exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, sustinand ca reprezinta Statul ca subiect de drepturi si obligatii in fata organelor de justitie, precum si in alte situatii in care participa in mod nemijlocit, in nume propriu, in raporturi juridice civile, numai daca legea nu stabileste in acest scop un alt organ (H.G. nr. 386/2007).
In cazul de fata, raportul de drept procesual se poate lega valabil numai intre titularii dreptului ce rezulta din raportul de drept material dedus judecatii, concretizat in drepturi salariale. Imprejurarea ca sumele respective pot fi virate din bugetul de stat, iar Ministerul Finantelor Publice are competenta de a coordona responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, nu este de natura sa confere acestuia calitatea procesuala pasiva in cauza.
Astfel, pe de o parte, neexistand raporturi juridice (civile, de munca, etc.) intre institutia recurenta si reclamanta, nu exista dovezi privind calitatea sa procesuala pasiva. De asemenea, pentru conturarea calitatii procesuale pasive, in conformitate cu disp. art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetara anuala, nu pot fi utilizate pentru finantarea altui ordonator principal de credite.
In consecinta, Ministerul Finantelor Publice, in calitate de ordonator principal de credite, nu are posibilitatea asigurarii fondurilor necesare unui alt ordonator principal de credite pentru plata drepturilor salariale ale angajatilor proprii. Ordonatorul principal de credite nu a solicitat deschiderea de credite necesare pentru efectuarea platilor solicitate in prezenta actiune, sens in care Ministerul Finantelor Publice nu poate fi obligat sa aloce fonduri in vederea efectuarii platilor pretinse.
Intimatele au formulat intampinare, prin care au solicitat respingerea recursurilor.
Analizand actele si lucrarile dosarului in raport de criticile formulate de recurenti si dispozitiile legale incidente, Curtea constata ca recursurile sunt nefondate.
Din dispozitiile art. 17 din O.U.G. nr. 27/2006, art. 1 alin. 1 din H.G. nr. 1860/2006 si art. 42 si urmatoarele din Codul muncii referitoare la delegare, Curtea retine ca delegarea presupune exercitarea temporara a atributiilor de serviciu in afara locului de munca si nu poate fi confundata cu deplasarea si participarea la o selectie necesara pentru reinnoirea unui mandat, aceasta fiind o optiune personala, identica cu cea a oricarui alt candidat, iar interesul Tribunalului Iasi nu viza persoana reclamantelor astfel incat acestea sa fie indreptatite la decontarea de catre angajator a cheltuielilor de transport, cazare si indemnizatie de deplasare.
Insa, ordinele de deplasare emise reclamantelor-intimate de catre Tribunalul Iasi atesta ca acestea au fost delegate in perioada 24.06.2008-26.06.2008 pentru examinare psihologica si medicala la Penitenciarul Rahova si Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu al Ministerului Justitiei din Bucuresti. Prin decizia nr. 639/02.06.2009 pronuntata de Curtea de Apel Iasi in dosarul nr. 409/99/2009, s-au respins recursurile formulate de Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti si Curtea de Apel Iasi si s-au mentinut dispozitiile sentintei recurate, prin care paratii Ministerul Justitiei, Curtea de Apel Iasi si Tribunalul Iasi au fost obligati sa deconteze reclamantei cheltuielile prilejuite de reinnoirea mandatului de asistent judiciar, conform ordinului de deplasare emis de tribunal, suma actualizata in raport de indicele de inflatie la data platii efective.
Pentru a se pronunta aceasta solutie, s-a retinut ca reclamanta indeplinea, la data emiterii ordinului de deplasare, functia de asistent judiciar in cadrul Tribunalului Iasi, cel de-al doilea mandat al acesteia in cadrul aceleiasi instante expirand abia la data de 01.07.2008.
Conform dispozitiilor art. 110 din Legea nr.304/2004, asistentii judiciari sunt numiti de Ministrul Justitiei, la propunerea Consiliului Economic si Social, pe o perioada de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime in functii juridice de cel putin 5 ani si care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) au cetatenia romana, domiciliul in Romania si capacitate deplina de exercitiu;
b) sunt licentiate in drept si dovedesc o pregatire teoretica corespunzatoare;
c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal si se bucura de o buna reputatie;
d) cunosc limba romana;
e) sunt apte, din punct de vedere medical si psihologic, pentru exercitarea functiei.
Conditiile de delegare, detasare si transfer a asistentilor judiciari au fost stabilite prin H.G. nr. 616 din 23 iunie 2005 privind conditiile, procedura de selectie si de propunere de Consiliul Economic si Social a candidatilor pentru a fi numiti ca asistenti judiciari de ministrul justitiei, precum si conditiile de delegare, detasare si transfer ale asistentilor judiciari.
Potrivit art.8 alin.1 din aceasta hotarare, plenul Consiliului Economic si Social transmite Ministerului Justitiei hotararea sa in privinta candidatilor propusi, in vederea numirii asistentilor judiciari.
Pentru numirea in functia de asistenti judiciari, candidatii selectati trebuie sa participe la examinarea medicala si testarea psihologica care, astfel cum rezulta din inscrisurile depuse la dosar si cum a precizat chiar Ministerul Justitiei, s-au efectuat in mod obligatoriu la Bucuresti.
Prin cererile formulate la data de 07.07.2008, reclamanta a solicitat instantei decontarea cheltuielilor de cazare, transport, a contravalorii investigatiilor medicale si a taxei pentru testarea psihologica.
Desi prin adresele nr.75557 si nr.80587/16.07.2008 Ministerul Justitiei a precizat ca, potrivit dispozitiilor art.7 si 8 alin.1 din H.G. nr.355/2007, reclamanta este indreptatita la decontarea costului examinarilor medicale si a cheltuielilor de transport accesorii acestora, tribunalul nu a solutionat in mod favorabil cererea acesteia, motiv pentru care a fost formulata prezenta actiune.
Prin inscrisurile depuse la dosar, reclamanta a dovedit cheltuielile de transport si cazare prilejuite de deplasarea la Bucuresti, conform ordinului de deplasare prin care conducerea instantei, potrivit Cap.I.art.1 din anexa la H.G. nr.1860/2006, a dispus in scris delegarea acesteia in vederea examinarii medicale si testarii psihologice.
Acest ordin este legal emis pentru o persoana care se afla in activitate la data delegarii, fiind in raporturi de munca atipice cu Tribunalul Iasi si care s-a deplasat la Bucuresti, deopotriva pentru interesul sau, cat si cel al instantei.
Potrivit dispozitiilor art. 55 alin.1 din Legea nr.304/2004, completul pentru solutionarea in prima instanta a cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale se constituie din doi judecatori si doi asistenti judiciar, astfel incat nu se pot retine sustinerile paratilor potrivit carora tribunalul nu avea niciun interes in reinvestirea reclamantei pe functia de asistent judiciar.
De altfel, aceste sustineri sunt contrazise chiar de ordinul de deplasare emis de conducerea tribunalului, care a considerat, la momentul delegarii reclamantei, ca este in interesul instantei ca aceasta sa participe la examinarea medicala in vederea reinvestirii pe functia de asistent judiciar.
Acest ordin de deplasare nu a fost anulat si poarta viza si stampila conducatorului unitatii la care reclamanta s-a deplasat, cu indicarea datei si orei sosirii si a plecarii, potrivit dispozitiilor art.46 din H.G. nr.1860/2006.
Potrivit dispozitiilor art.44 alin.2 din Codul muncii, salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.
In speta, drepturile la care este indreptatita reclamanta pe perioada delegarii sunt cele prevazute de H.G. nr.1860/2006 si H.G. nr.355/2007.
S-a mai retinut ca, potrivit disp.art.35 alin.1 din Anexa la H.G. nr.1860/2006, beneficiaza de drepturile reglementate prin hotarare si persoanele trimise sau chemate la diferite instructaje sau alte activitati in legatura cu sarcinile lor de serviciu.
Potrivit art.13 din Anexa la aceasta hotarare, personalul autoritatilor si institutiilor publice, delegat sau detasat de conducerea acestora sa indeplineasca anumite sarcini de serviciu in localitati situate la distante mai mari de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca, are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport dus-intors, dupa cum urmeaza:
a) cu avionul, pe orice distanta, clasa economica;
b) cu orice fel de tren, dupa tariful clasei a II-a, pe distante de pana la 300 km, si dupa tariful clasei I, pe distante mai mari de 300 km;
c) cu navele de calatori, dupa tariful clasei I;
d) cu mijloace de transport auto si transport in comun, dupa tarifele stabilite pentru aceste mijloace;
e) cu mijloace de transport auto ale unitatilor, daca acestea au asemenea posibilitati, cu incadrarea in consumurile lunare de combustibil, stabilite potrivit legii;
f) cu autoturismul proprietate personala.
Conform art. 26 alin.1 din Anexa la aceeasi hotarare, persoana trimisa in delegare intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 50 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca si in care nu se poate inapoia la sfarsitul zilei de lucru are dreptul la decontarea cheltuielilor de cazare efectuate, pe baza documentelor justificative, in cazul cazarii in structurile de primire turistice, pentru o camera cu pat individual sau, in cazul in care unitatea nu dispune de o astfel de camera, pentru o camera cu doua paturi, a caror clasificare este de maximum 3 stele sau flori.
In temeiul dispozitiilor art. 9 din Anexa la aceeasi hotarare, persoana aflata in delegare sau detasare intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca primeste o indemnizatie zilnica de delegare sau de detasare de 13 lei, indiferent de functia pe care o indeplineste si de autoritatea sau institutia publica in care isi desfasoara activitatea.
Conform art.44 din hotarare, cheltuielile de delegare se suporta, de regula, de unitatea din care face parte persoana.
S-a mai retinut ca H.G. nr.355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor prevede, la art.7, ca angajatorii sunt obligati sa asigure fondurile si conditiile efectuarii tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru supravegherea sanatatii lucratorilor, acestia nefiind implicati in niciun fel in costurile aferente supravegherii medicale profilactice specifice riscurilor profesionale.
Art.8 al aceluiasi act normativ prevede, la alin.1, ca serviciile medicale profilactice prin care se asigura supravegherea sanatatii lucratorilor sunt: examenul medical la angajarea in munca, de adaptare, periodic, la reluarea activitatii, promovarea sanatatii la locul de munca. Alin.4 al aceluiasi articol prevede ca testarea psihologica a aptitudinilor in munca se face potrivit prevederilor anexei nr. 1 la hotarare.
Avand in vedere faptul ca drepturile banesti solicitate de reclamanta prin actiune fac parte din costurile aferente supravegherii medicale profilactice, care cad in exclusivitate in sarcina angajatorilor, potrivit dispozitiilor enuntate anterior, in mod corect prima instanta a retinut ca actiunea formulata de reclamanta este intemeiata.