Decontarea cheltuielilor de reinnoire a mandatului solicitate de asistentii judiciari din cadrul instantelor judecatoresti in temeiul ordinelor de deplasare emise de tribunal Decizie nr. 357 din data de 10.04.2009
pronunțată de Curtea de Apel Iasi

Decontarea cheltuielilor de reinnoire a mandatului solicitate de asistentii judiciari din cadrul instantelor judecatoresti in temeiul ordinelor de deplasare emise de tribunal
Curtea de Apel Iasi, decizia civila nr.357/10.04.2009
Prin cererea inregistrata sub nr. 979/45/03.11.2008, reclamanta B.A. a chemat in judecata pe paratii Ministerul Justitiei, Tribunalul Iasi, Curtea de Apel Iasi si Ministerul Economiei si Finantelor, solicitand obligarea primilor trei parati sa-i plateasca suma totala de 732,66 lei, reprezentand cheltuieli prilejuite de reinnoirea mandatului de asistent judiciar, conform ordinelor de deplasare din data de 19.06.2008 emise de Tribunalul Iasi si a documentelor justificative ale cheltuielilor prilejuite de examinarea medicala.
Reclamanta a solicitat si actualizarea acestei sume de bani in functie de indicele de inflatie de la data platii efective, precum si obligarea Ministerul Economiei si Finantelor al alocarea fondurilor necesare platii drepturilor banesti solicitate.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca la momentul efectuarii examinarii medicale in vederea reinvestirii sale pe postul de asistent judiciar in cadrul Tribunalului Iasi, aceasta indeplinea aceeasi functie, in cadrul aceleiasi instante.
Potrivit procedurii prevazute de H.G. nr. 616/2005, Consiliul Economic si Social a inaintat Ministerului Justitiei propunerea de numire a acesteia intr-un nou mandat pe perioada 01.07.2008-30.06.2013 si in acest scop a fost convocata de acest minister pentru testarea psihologica, pe data de 25.06.2008 si pentru efectuarea vizitei medicale, pe data de 26.06.2008.
Cu ordinul de deplasare emis de Tribunalul Iasi, reclamanta s-a deplasat la Penitenciarul Rahova-Bucuresti pentru testarea psihologica si la Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu al Ministerului Justitiei pentru efectuarea vizitei medicale.
Aceasta deplasare a necesitat cheltuieli de transport, cazare si suportarea taxelor de testare psihologica si examinare medicala.
Reclamanta a mai aratat ca prin Ordinul nr. 1924/C/11.07.2008 al Ministrului Justitiei, a fost numita in functia de asistent judiciar in cadrul Tribunalului Iasi, pe o perioada de cinci ani.
S-a mai sustinut ca cererile de decontare a cheltuielilor prilejuite de reinnoirea mandatului de asistent judiciar au fost refuzate verbal la plata, urmare a doua raspunsuri contradictorii primite de Tribunalul Iasi de la Ministerul Justitiei, astfel incat a fost nevoita sa promoveze prezenta actiune.
Prin intampinarea formulata in cauza, Curtea de Apel Iasi a solicitat respingerea actiunii formulate de reclamanta pentru urmatoarele motive:
Numirea reclamantei intr-un nou mandat de asistent judiciar nu a reprezentat nici obligatia si nici interesul Tribunalului Iasi.
Parata a considerat ca reclamanta a efectuat demersurile de numire intr-un nou mandat de asistent judiciar in interes personal.
S-a mai aratat ca participarea reclamantei la selectia de Consiliul Economic si Social a candidatilor nu s-a efectuat la cererea Tribunalului Iasi, aceasta neaflandu-se in situatia de salariat in delegatie.
In sustinerea punctului de vedere potrivit caruia angajatorul nu este obligat sa suporte cheltuielile ocazionate de etapele premergatoare numirii in functia de asistent judiciar, Curtea de Apel Iasi mai arata ca, prin adresa nr.84828/16.07.2008, Ministerul Justitiei si-a exprimat punctul de vedere privind suportarea cheltuielilor prilejuite de reinnoirea mandatului de asistent judiciar.
Paratul Ministerul Economiei si Finantelor a formulat intampinare si a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, precizand ca ca reprezinta Statul ca subiect de drepturi si obligatii in fata organelor de justitie, precum si in alte situatii in care participa in mod nemijlocit, in nume propriu, in raporturi juridice civile, numai daca legea nu stabileste in acest scop un alt organ ( H.G. nr. 386/2007).
In cazul de fata, raportul de drept procesual se poate lega valabil numai intre titularii dreptului ce rezulta din raportul de drept material dedus judecatii, concretizat in drepturi salariale. Imprejurarea ca sumele respective pot fi virate din bugetul de stat, nu este de natura sa confere acestuia calitatea procesuala pasiva in cauza.
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale a Ministerul Economiei si Finantelor, instanta a respins-o, avand in vedere prevederile H.G. nr. 83/2005 si ale Legii nr. 304/2004, care stipuleaza ca activitatea instantelor este finantata de la bugetul de stat, paratul coordonand actiunile privind sistemul bugetar, respectiv pregatind proiectele legilor bugetare anuale si de rectificare .
Prin sentinta civila nr. 33/16.01.2009 pronuntata de Curtea de Apel Iasi in dosarul nr. 979/45/2008, au fost respinse exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive invocate in cauza de Ministerul Economiei si Finantelor.
A fost admisa in parte actiunea formulata de reclamanta B.A. in contradictoriu cu paratii: Ministerul Justitiei, Tribunalul Iasi, Curtea de Apel Iasi si Ministerul Economiei si Finantelor.
Au fost obligati paratii Ministerul Justitiei, Curtea de Apel Iasi si Tribunalul Iasi sa plateasca reclamantei suma totala de 732,66 lei, reprezentand cheltuieli prilejuite de reinnoirea mandatului de asistent judiciar, conform ordinelor de deplasare din data de 19.06.2008 emis de Tribunalul Iasi, chitantei nr.45 din 20.06.2008 eliberata de Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu al Ministerului Justitiei, suma ce va fi actualizata in raport de indicele de inflatie la data platii efective.
A fost obligat paratul Ministerul Economiei si Finantelor sa aloce fondurile necesare platii drepturilor banesti dispuse prin prezenta sentinta.
Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Conform adresei nr. 4515/A/24.09.2008 a Curtii de Apel Iasi, reclamanta indeplinea la 19.06.2008, data emiterii ordinului de deplasare depus la dosar, functia de asistent judiciar in cadrul Tribunalului Iasi, cel de-al doilea mandat al acesteia in cadrul aceleiasi instante expirand abia la data de 01.07.2008.
Conform dispozitiilor art. 110 din Legea nr. 304/2004, asistentii judiciari sunt numiti de ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Economic si Social, pe o perioada de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime in functii juridice de cel putin 5 ani si care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) au cetatenia romana, domiciliul in Romania si capacitate deplina de exercitiu;
b) sunt licentiate in drept si dovedesc o pregatire teoretica corespunzatoare;
c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal si se bucura de o buna reputatie;
d) cunosc limba romana;
e) sunt apte, din punct de vedere medical si psihologic, pentru exercitarea functiei.
Conditiile de delegare, detasare si transfer a asistentilor judiciari au fost stabilite prin H.G. nr. 616 din 23 iunie 2005 privind conditiile, procedura de selectie si de propunere de Consiliul Economic si Social a candidatilor pentru a fi numiti ca asistenti judiciari de ministrul justitiei, precum si conditiile de delegare, detasare si transfer ale asistentilor judiciari.
Potrivit art. 8 alin. 1 din aceasta hotarare, plenul Consiliului Economic si Social transmite Ministerului Justitiei hotararea sa in privinta candidatilor propusi, in vederea numirii asistentilor judiciari.
Pentru numirea in functia de asistenti judiciari, candidatii selectati trebuie sa participe la examinarea medicala si testarea psihologica care, astfel cum rezulta din inscrisurile depuse la dosar, s-au efectuat in mod obligatoriu la Bucuresti.
Reclamanta B.A. a fost programata, astfel cum rezulta din inscrisuri, pentru testarea psihologica, pe data de 25.06.2008 si pentru examinarea medicala, pe data de 26.06.2008.
Prin cererile formulate la data de 15.07.2008, reclamanta a solicitat Tribunalului Iasi decontarea cheltuielilor de cazare, transport, a contravalorii investigatiilor medicale si a taxei pentru testarea psihologica.
Desi prin adresele nr. 75557 si nr. 80587/16.07.2008 Ministerul Justitiei a precizat ca, potrivit dispozitiilor art. 7 si 8 alin. 1 din H.G. nr. 355/2007, reclamanta era indreptatita la decontarea costului examinarilor medicale si a cheltuielilor de transport accesorii acestora, Tribunalul Iasi nu a solutionat in mod favorabil cererea acesteia, motiv pentru care a fost formulata actiunea in cauza.
S-a retinut ca prin inscrisurile depuse la dosar, reclamanta a dovedit cheltuielile de transport si cazare prilejuite de deplasarea la Bucuresti, conform ordinului de deplasare prin care conducerea Tribunalului Iasi, potrivit Cap. I art. 1 din anexa la H.G. nr. 1860/2006, a dispus in scris delegarea acesteia in vederea examinarii medicale si testarii psihologice.
Acest ordin este legal emis pentru o persoana care se afla in activitate la data delegarii, fiind in raporturi de munca atipice cu Tribunalul Iasi si care s-a deplasat la Bucuresti, deopotriva pentru interesul sau, cat si cel al instantei.
Potrivit dispozitiilor art. 55 alin. 1 din Legea nr. 304/2004, completul pentru solutionarea in prima instanta a cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale se constituie din 2 judecatori si 2 asistenti judiciar, astfel incat nu se pot retine sustinerile paratei Curtea de Apel Iasi potrivit carora Tribunalul Iasi nu avea nici un interes in reinvestirea reclamantei pe functia de asistent judiciar.
De altfel, aceste sustineri sunt contrazise chiar de ordinele de deplasare emise la data de 19.06.2008 de conducerea instantei, care a considerat, la momentul delegarii reclamantei, ca este in interesul instantei ca aceasta sa participe la examinarea medicala in vederea reinvestirii pe functia de asistent judiciar.
Aceste ordine de deplasare nu au fost anulate si poarta viza si stampila conducatorului unitatii la care reclamanta s-a deplasat, cu indicarea datei si a orei de sosire si plecare, potrivit dispozitiilor art. 46 din H.G. nr. 1860/2006.
Potrivit dispozitiilor art. 44 alin. 2 din Codul muncii, salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.
In speta, drepturile la care era indreptatita reclamanta pe perioada delegarii sunt cele prevazute de H.G. nr. 1860/2006 si H.G. nr. 355/2007.
S-a retinut in acest sens ca, potrivit dispozitiilor art. 35 alin. 1 din Anexa la H.G. nr. 1860/2006, beneficiaza de drepturile reglementate prin hotarare si persoanele trimise sau chemate la diferite instructaje sau alte activitati in legatura cu sarcinile lor de serviciu.
Potrivit art. 13 din Anexa la aceasta hotarare, personalul autoritatilor si institutiilor publice, delegat sau detasat de conducerea acestora sa indeplineasca anumite sarcini de serviciu in localitati situate la distante mai mari de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca, are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport dus-intors, dupa cum urmeaza:
a) cu avionul, pe orice distanta, clasa economica;
b) cu orice fel de tren, dupa tariful clasei a II-a, pe distante de pana la 300 km, si dupa tariful clasei I, pe distante mai mari de 300 km;
c) cu navele de calatori, dupa tariful clasei I;
d) cu mijloace de transport auto si transport in comun, dupa tarifele stabilite pentru aceste mijloace;
e) cu mijloace de transport auto ale unitatilor, daca acestea au asemenea posibilitati, cu incadrarea in consumurile lunare de combustibil, stabilite potrivit legii;
f) cu autoturismul proprietate personala.
Conform art. 26 alin. 1 din Anexa la aceeasi hotarare, persoana trimisa in delegare intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 50 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca si in care nu se poate inapoia la sfarsitul zilei de lucru are dreptul la decontarea cheltuielilor de cazare efectuate, pe baza documentelor justificative, in cazul cazarii in structurile de primire turistice, pentru o camera cu pat individual sau, in cazul in care unitatea nu dispune de o astfel de camera, pentru o camera cu doua paturi, a caror clasificare este de maximum 3 stele sau flori.
In temeiul dispozitiilor art. 9 din Anexa la aceeasi hotarare, persoana aflata in delegare sau detasare intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca primeste o indemnizatie zilnica de delegare sau de detasare de 13 lei, indiferent de functia pe care o indeplineste si de autoritatea sau institutia publica in care isi desfasoara activitatea.
Conform art. 44 din hotarare, cheltuielile de delegare se suporta, de regula, de unitatea din care face parte persoana.
S-a mai retinut ca H.G. nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor prevede la art. 7 ca angajatorii sunt obligati sa asigure fondurile si conditiile efectuarii tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru supravegherea sanatatii lucratorilor, acestia nefiind implicati in nici un fel in costurile aferente supravegherii medicale profilactice specifice riscurilor profesionale.
Art. 8 alin. 1 al aceluiasi act normativ prevede ca serviciile medicale profilactice prin care se asigura supravegherea sanatatii lucratorilor sunt: examenul medical la angajarea in munca, de adaptare, periodic, la reluarea activitatii, promovarea sanatatii la locul de munca. Alin. 4 al aceluiasi articol prevede ca testarea psihologica a aptitudinilor in munca se face potrivit prevederilor anexei nr. 1 la hotarare.
Avand in vedere faptul ca drepturile banesti in suma totala de 732,66 lei, solicitate de reclamanta prin actiune fac parte din costurile aferente supravegherii medicale profilactice, care cad in exclusivitate in sarcina angajatorilor, potrivit dispozitiilor enuntate anterior, instanta de fond a retinut ca actiunea formulata de reclamanta este intemeiata.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs paratii Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, Curtea de Apel Iasi si Ministerul Economiei si Finantelor, considerand-o nelegala si netemeinica, prin prisma dispozitiilor art. 304 pct. 9 si 3041 C.pr.civ.
Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti a invocat faptul ca din analiza dispozitiilor art. 17 din O.U.G. nr. 27/2006, art. 1 alin. 1 din H.G. nr. 1860/2006, precum si a dispozitiilor Codului muncii referitoare la delegare rezulta ca delegarea presupune exercitarea temporara a atributiilor de serviciu in afara locului de munca or, participarea asistentilor judiciari la examenul medical in vederea numirii ca asistent judiciar pentru o noua perioada reprezinta o optiune privind cariera persoanelor respective, neavand legatura cu indeplinirea sarcinilor de serviciu.
Ca atare, nefiind vorba de delegare, instanta de fond trebuia sa constate ca nu exista temei legal pentru suportarea de angajator a cheltuielilor pe care le achita in mod obisnuit in cazul in care salariatul este desemnat sa desfasoare activitate in alta localitate.
Daca pentru decontarea serviciilor medicale temeiul pretentiilor se regaseste in cuprinsul H.G. nr. 355/2007 - potrivit cu care "angajatorii sunt obligati sa asigure fondurile si conditiile efectuarii tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru supravegherea sanatatii lucratorilor, acestia nefiind implicati in nici un fel in costurile aferente supravegherii medicale profilactice specifice riscurilor profesionale", iar "serviciile medicale profilactice prin care se asigura supravegherea sanatatii lucratorilor sunt: examenul medical la angajarea in munca, de adaptare, periodic, la reluarea activitatii, promovarea sanatatii la locul de munca" (art. 7 si 8) - pentru decontarea cheltuielilor cu cazarea nu exista temei legal.
H.G. nr. 1860/2006 retinuta de instanta de fond ca reprezentand justificarea solutiei de admitere a pretentiilor privind decontarea transportului si a cheltuielilor ocazionate cu cazarea nu este aplicabila in situatia intimatei-reclamante, acest act normativ facand referire la drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului. Potrivit art. 1 alin. 1 "Drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice, indiferent de finantarea acestora, pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii in cadrul localitatii,in interesul serviciului, se stabilesc potrivit anexei care face parte integranta din prezenta hotarare".
Prin urmare, s-a considerat in mod gresit faptul ca intimata-reclamanta s-a aflat in situatia delegarii, precum si faptul ca intimatei-reclamante ii sunt aplicabile dispozitiile H.G. nr. 1860/2006, apreciindu-se in consecinta, in mod gresit, ca intimata-reclamanta era indreptatita la diurna si la decontarea cheltuielilor cu cazarea.
Parata Curtea de Apel Iasi a invocat in recursul sau ca numirea reclamantei B.A. intr-un nou mandat de asistent judiciar a reprezentat doar interesul personal al acesteia si nu al Tribunalului Iasi, iar participarea la selectie nu s-a efectuat la cererea instantei, statutul reclamantei fiind de candidat si nu de reprezentant al Tribunalului Iasi (salariat aflat in delegatie).
S-a mai aratat ca potrivit art. 3 alin. 2 din H.G. nr. 616/2005, Consiliul Economic si Social selecteaza candidati si nu dosare, iar din art. 2 alin. 2 din acelasi act normativ rezulta ca certificatul medical putea fi eliberat doar de o comisie medicala constituita prin ordin comun al ministrilor justitiei si sanatatii.
Ministerul Economiei si Finantelor a reiterat exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, sustinand ca reprezinta Statul ca subiect de drepturi si obligatii in fata organelor de justitie, precum si in alte situatii in care participa in mod nemijlocit, in nume propriu, in raporturi juridice civile, numai daca legea nu stabileste in acest scop un alt organ (H.G. nr. 386/2007).
In cazul dedus judecatii, raportul de drept procesual se poate lega valabil numai intre titularii dreptului ce rezulta din raportul de drept material dedus judecatii, concretizat in drepturi salariale. Imprejurarea ca sumele respective pot fi virate din bugetul de stat, iar Ministerul Finantelor Publice are competenta de a coordona responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, nu este de natura sa confere acestuia calitatea procesuala pasiva in cauza.
Astfel, pe de o parte, neexistand raporturi juridice (civile, de munca, etc.) intre institutia recurenta si reclamanta, nu exista dovezi privind calitatea sa procesuala pasiva. De asemenea, pentru conturarea calitatii procesuale pasive, in conformitate cu dispozitiile art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetara anuala, nu pot fi utilizate pentru finantarea altui ordonator principal de credite.
In consecinta, Ministerul Finantelor Publice, in calitate de ordonator principal de credite, nu are posibilitatea asigurarii fondurilor necesare unui alt ordonator principal de credite pentru plata drepturilor salariale ale angajatilor proprii. Ordonatorul principal de credite nu a solicitat deschiderea de credite necesare pentru efectuarea platilor solicitate prin actiune, sens in care Ministerul Finantelor Publice nu poate fi obligat sa aloce fonduri in vederea efectuarii platilor pretinse.
Analizand actele si lucrarile dosarului in raport de criticile formulate de recurenti si dispozitiile legale incidente, Curtea a constatat ca recursurile sunt fondate, insa doar pentru urmatoarele considerente.
Analizand dispozitiile art. 17 din O.U.G. nr. 27/2006, art. 1 alin. 1 din H.G. nr. 1860/2006 si art. 42 si urmatoarele din Codul muncii referitoare la delegare, Curtea a retinut ca delegarea presupune exercitarea temporara a atributiilor de serviciu, in afara locului de munca si nu poate fi confundata cu deplasarea si participarea la o selectie necesara pentru reinnoirea unui mandat, fie chiar si de asistent judiciar.
Participarea reclamantei la aceasta selectie a fost o optiune personala, identica cu cea a oricarui alt candidat si nu se poate sustine ca interesul Tribunalului Iasi viza persoana reclamantei, astfel incat aceasta sa fie indreptatita la decontarea de angajator a cheltuielilor de transport, cazare si indemnizatie de deplasare.
Ordinul de deplasare invocat de instanta de fond nu a avut decat scopul de a justifica lipsa reclamantei de la instanta in zilele respective, iar art. 13, 26 si 44 din Anexa la H.G. nr. 1860/2006 nu ii sunt aplicabile reclamantei, asa cum eronat s-a retinut, fiind fara echivoc ca lipsa acesteia din cadrul instantei nu a fost in scopul indeplinirii unor sarcini de serviciu, ci in scop personal.
In ceea ce priveste cererea de obligare a paratilor la plata cheltuielilor cu examenul medical, temeiul pretentiilor fiind H.G. nr. 355/2007, corect s-a apreciat de instanta de fond ca aceasta cerere este intemeiata in baza dispozitiilor art. 7 si 8 din actul normativ respectiv.
De altfel, sub acest aspect, nici Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, ordonatorul principal de credite, nu a criticat hotararea primei instante.
Pentru aceste motive s-a retinut ca fiind fondate recursurile formulate de Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti si Curtea de Apel Iasi si s-a modificat in parte sentinta pronuntata de prima instanta, respingandu-se cererea de obligare a paratilor la plata actualizata a cheltuielilor de transport, cazare, indemnizatie de deplasare si mentinandu-se dispozitia de obligare a paratilor la plata cheltuielilor ocazionate de examenele medicale.