Interpretarea si aplicarea art.14 din Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului. Notiunea de "persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament" Decizie nr. 176 din data de 18.12.2008
pronunțată de Curtea de Apel Iasi

Interpretarea si aplicarea art.14 din Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului. Notiunea de "persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament"
Articolul 14 din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului statueaza - printre altele - asupra dreptului copilului de a mentine legaturi personale cu persoane fata de care a dezvoltat legaturi de atasament, atat timp cat asemenea legaturi nu sunt contrare interesului sau. Din analiza acestei dispozitii legale, rezulta ca ea a fost edictata in vederea protejarii interesului superior al copilului, care primeaza in fata oricarui alt considerent.
Curtea de Apel Iasi, decizia civila nr. 176 din 18 decembrie 2008
In speta, Tribunalul Iasi a admis apelul D.G.P. S.P.C. - Iasi si a schimbat in tot sentinta Judecatoriei Iasi, respingand cererea reclamantilor A.D. si A.C., de a avea legaturi personale cu minora C.R.-E.
Instanta de apel a retinut ca minora C.R.-E. are varsta de 8 ani, iar in perioada 2002-2007 intimata A.C. a luat-o in ingrijire, in calitate de asistent maternal profesionist, si in prezent minora se afla in ingrijirea unui alt asistent maternal profesionist si anume D.D.-E., in baza sentintei civile nr. 1145 din 8 iunie 2007 a Tribunalului Iasi, prin care s-a dispus inlocuirea masurii plasamentului in regim de urgenta, luata de D.G.A.S.P.C. - Iasi prin Decizia nr. 85 din 11 mai 2007, ca urmare a suspendarii atestatului nr. 811/2005 de asistent maternal profesionist al lui A.C.
S-a mai retinut ca familia A. mai are un fiu, D.A., potrivit fisei de evaluare psihologica a familiei A.D. si A.C., care locuieste impreuna cu bunicii sai, iar in ce priveste latura afectiva se simte putin singur, mai ales acasa.
In mod gresit prima instanta a stabilit ca reclamantii pot avea relatii personale cu minora R.-E. si o pot vizita atata timp cat din probele dosarului rezulta o alta situatie de fapt, a constatat tribunalul.
Declaratiile extrajudiciare depuse la dosar (preotul paroh, primarul comunei S., medicul familiei si educatoarea de la Gradinita din comuna S.) si tabelele cu cetatenii din comuna S. in care-si mentioneaza acordul cu privire la adoptia minorei de catre familia A. nu au relevanta in cauza, atata timp cat referatele intocmite de catre D.G.A.S.P.C. - Iasi mentioneaza ca intimata A.C. se afla sub influenta bauturilor alcoolice atunci cand erau facute vizite la domiciliul familiei A.,pentru evaluarea sa ca asistent maternal profesionist.
Evolutia minorei R.-E. rezulta din referatul intocmit de apelanta la 19 iunie 2007, prin raportul de vizita la domiciliul asistentei maternale profesioniste D.D.-E., minora imbunatatindu-si vocabularul, eliminand treptat expresiile obscene insusite in mediul familial anterior si parand mai sigura pe sine si increzatoare, fiind comunicativa si zambitoare.
Potrivit biletului de externare emis de Spitalului Clinic de Psihiatrie "Socola" Iasi, minora R.-E. a fost diagnosticata cu anxietate latenta cu agresivitate in scop de autoaparare,imaturitate emotionala, negativism, dificultati de adaptare, (simptomatologie declansata si intretinuta de primul plasament familial).
Consumul de alcool al reclamantei A.C. este mentionat si in declaratia martorei C.C., data in fata instantei de fond, persoana care efectua evaluarea lunara a asistentului maternal si de psihologul L.C. la evaluarea din 3 octombrie 2007 privind familia A. Si minora R.-E., atunci cand a fost audiata de catre instanta in camera de consiliu in baza dispozitiilor art. 24 alin. 2 din Legea 272/2004, a precizat ca mama C. consuma bauturi alcoolice, dupa care dormea, iar minora ramanea singura.
Echilibrul de interese in joc trebuie sa tina cont de interesul superior al copilului, caci acesta este cel care trebuie sa accepte familia cu care intra in relatii si nu invers, a constatat tribunalul.
Din probele dosarului si in mod special din declaratia minorei data in camera de consiliu, care a precizat ca la familia A. a fost batuta si ca doreste sa fie crescuta la familia la care este in prezent, nu rezulta o legatura puternica de afectiune intre minora si reclamanti pentru a se stabili un cadru prielnic unor legaturi personale cu aceasta.
Conventiile internationale in materia protectiei si a drepturilor copiilor lasa autoritatilor o libertate de apreciere cu privire la varsta la care copilul poate fi considerat suficient de matur pentru ca dorintele sale sa fie luate in seama.
Chiar daca la dosarul cauzei exista declaratia apelantei, ca a cerut incadrarea minorei in grad de handicap grav, existand si un certificat de incadrare al copilului in grad de handicap, valabil 6 luni de la data eliberarii si anume 20 nov. 2007, emis de Comisia pentru Protectia Copilului Iasi, instanta a perceput personal starea emotionala a minorei atunci cand a audiat-o si apreciaza ca la varsta de 8 ani, chiar daca a fost timorata la inceputul momentului audierii, aceasta a putut relata pe deplin constienta situatia afectiva dintre ea si reclamanti, C.R.-E., precizand ca la parintii la care se afla acum este mai bine decat la mama C. si tata D.
In speta sunt puse in discutie interesele reclamantilor si ale minorei.
Din punctul de vedere al minorei nu este justificata crearea, impotriva vointei ei, de relatii afective cu persoane cu care nu este unita printr-o legatura biologica si pe care nu le percepe ca fiind o familie, a constatat tribunalul.
Desi dorinta reclamantilor este legitima si urmareste sa creeze o relatie de atasament. de afectiune prin intretinerea de legaturi cu minora, ea nu se poate bucura de o protectie absoluta in virtutea art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului in masura in care intra in conflict cu refuzul minorei de a stabili o relatie.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat in mai multe cauze (E.P. impotriva Italiei din 16 nov. 1999) ca in virtutea aspiratiilor reclamantilor de a dezvolta legaturi de atasament, de a mentine o atmosfera de familie, dreptul acestora este limitat de interesul superior al copilului, impotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantii A.C. si A.D. criticand-o pentru gresita aplicare a legislatiei romanesti si internationale referitoare la drepturile copilului. Astfel, solutia tribunalului a fost fundamentata pe declaratia data de minora, in fata instantei de apel, retinandu-se ca nu exista o legatura puternica de afectiune intre minora si recurenti, care sa asigure un cadru prielnic unor legaturi personale cu aceasta. Nu s-a mentionat in procesul verbal de audiere daca, in afara de judecator, la audiere a asistat si actuala asistenta maternala sau un reprezentant al D.G.A.S.P.C. - Iasi.
Instanta nu a pus sub semnul intrebarii cele relatate de minora desi acestea erau in totala contradictie cu relatarile minorei de la instanta de fond, ce dovedeste ca are o personalitate usor influentabila sub actiunea unor persoane din mediul in care minora traieste zi de zi.
Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate cat si a dispozitiilor legale operante in cauza, curtea a retinut ca art. 14 din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, statueaza asupra dreptului copilului de a mentine legaturi personale cu ambii parinti, cu rudele si cu alte persoane fata de care a dezvoltat legaturi de atasament, atat timp cat asemenea legaturi nu sunt contrare interesului sau.
Din analiza dispozitiei legale mentionate reiese ca ea a fost edictata in vederea protejarii interesul superior al copilului care a dezvoltat un atasament ridicat fata de alte persoane decat membrii familiei sale.
In speta, reclamantii recurenti aveau sarcina probei, conform dispozitiilor art. 1169 Cod civil, in sensul demonstrarii faptului ca intre ei si minora C.R.-E. nascuta la 23.02.2000 s-au dezvoltat relatii de atasament si ca ar fi in interesul superior al acesteia sa se mentina relatii personale si contacte directe, intrucat ele ar fi de natura a contribui la dezvoltarea sa armonioasa din punct de vedere fizic, spiritual, mintal, moral si social.
Situatia de fapt a fost corect retinuta de instanta de apel, a constatat curtea.
In cauza nu se mai poate discuta de existenta unui atasament al copilului fata de persoana recurentilor.
Contextul situational particular al cauzei releva atat imprejurarile extreme ce au determinat mutarea minorei la un alt asistent maternal profesionist, cat si refuzul minorei de a-i vedea pe recurenti.
Prin sentinta civila nr.1145din 8 iunie 2007 pronuntata de Tribunalul Iasi a fost admisa cererea reclamantei D.G.A.S.P.C. Iasi si s-a dispus conform art.66 alin. 2 Legea nr.272/2004 inlocuirea masurii plasamentului in regim de urgenta luata de reclamanta prin decizia nr.85 din 11 mai 2007 cu cea a plasamentului la asistentul maternal profesionist D.E.-D. a copilului C.R.-E. nascuta la 23.02.2000 in Iasi, fiica lui C.Gh. si S.E. Instanta a avut in vedere faptul ca in urma evaluarilor lunare efectuate de D.G.A.S.P.C. Iasi la domiciliul asistentului maternal profesionist A.C. s-a constatat ca aceasta, de fiecare data, se afla sub influenta bauturilor alcoolice, minora fiind total neingrijita si locuind intr-o camera unde nu era caldura.
Din aceste considerente, la data de 12 iunie 2007, Consiliul Judetean Iasi - Comisia pentru Protectia Copilului Iasi a dispus suspendarea atestatului nr. 811 din 19 aprilie 2005 a asistentului maternal profesionist A.C.
In raportul de evaluare trimestriala inregistrat sub nr. 43469 din 9 octombrie 2007 la Consiliul Judetean Iasi - D.G. A.S.P.C. s-a consemnat faptul ca minorul A.D. a fost crescut de catre bunica paterna pana la varsta de 16 ani, timpul petrecut de acest minor cu parintii fiind limitat.
Recurenta A.C. a declarat la acel moment, ca fiul sau vine acasa "din cand in cand" si ca nu are - la parintii sai - o camera a sa, ori alte obiecte personale. Rezulta astfel ca recurentii nu sunt preocupati de unicul lor copil, insa pretind existenta unei stranse legaturi cu minora R.-E.
Examenul medical efectuat minorei la Spitalul Clinic de Psihiatrie "Socola" Iasi evidentia, la data de 19 octombrie 2007, o dezvoltare psiho-congenitiva la nivelul deficientei mentale usoare, anxietate latenta cu agresivitate in scop de autoaparare, imaturitate emotionala, negativism, dificultati de adaptare, simptomatologie declansata si intretinuta de primul plasament familial.
Toate aceste imprejurari sunt de natura a crea instantei convingerea ca cele declarate de minora cu ocazia audierii in fata instantei de apel - ca a fost batuta la familia A., ca mama C. consuma bauturi alcoolice dupa care aceasta adormea, iar minora ramanea singura si ca doreste sa fie crescuta la familia la care se afla in prezent -sunt conforme cu realitatea si nu constituie o pozitie subiectiva a unui copil usor influentabil de persoanele din mediul in care se afla la un anumit moment dat, astfel cum sustin recurentii.
Examinarea psihologica a minorei R.-E. in cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie "Socola" Iasi, a evidentiat, la data de 4 februarie 2008, randament intelectual global caracterizat de o functionalitate pozitiva in procesarea achizitiilor, ceea ce conduce spre ideea ca mediul in care se afla in prezent ii este favorabil unei dezvoltari normale si echilibrate.
In mod corect a retinut tribunalul ca dorinta reclamantilor, desi este legitima si urmareste crearea unor relatii de atasament, de afectiune prin intretinerea de legaturi cu minora, nu poate fi analizata fara a fi corelata cu punctul de vedere al minorei, respectiv acela de refuz al unor asemenea relatii.
Pe langa aceste considerente de fapt si de drept particulare spetei, Curtea are in vedere si dispozitiile art. 8 din Conventia privind apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale ce reglementeaza dreptul persoanei la viata de familie, precum si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, creata in aplicarea acestor dispozitii.
Dupa cum mentioneaza Curtea Europeana in hotararea sa Marckx contra Belgiei, garantand dreptul la respectarea vietii de familie, articolul 8 presupune existenta unei "familii". Simpla dorinta de a intemeia o familie, indeosebi pe calea adoptiei, nu este asadar protejata de art. 8 al C.E.D.O., in temeiul vietii de familie, aspect ce transpare din hotararea Frette contra Frantei.
In consecinta, dorinta recurentilor de a adopta pe minora, tabelele intocmite si care contin numele cetatenilor din comuna S. care isi exprima acordul in legatura cu adoptia minorei de catre familia A., sunt irelevante sub aspectul in discutie.
Fata de cele ce preced, curtea a retinut ca intre recurentii-reclamanti si minora R.-E. nu s-a dovedit existenta unei relatii de atasament, asa cum cere expres art. 14 din Legea 272/2004.
Pe de alta parte, stabilirea unor astfel de legaturi ar fi contrara interesului superior al minorei deoarece, in acea familie aceasta nu a beneficiat de un tratament corespunzator, ceea ce a si dus la scoaterea ei, in regim de urgenta, din acel mediu.
Constatand ca nu este operant motivul de modificare prevazut de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, in baza dispozitiilor art. 312 Cod procedura civila a fost respins recursul promovat de reclamantii A.C. si A.D., impotriva deciziei Tribunalului Iasi, care a fost mentinuta ca legala si temeinica.