Interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. III alin 22 din Legea nr. 169/1997.
Prin decizia civila nr. 947 din 31 martie 2008, pronuntata de Tribunalul Gorj - Sectia Civila in dosarul nr. 3438/263/2007 a fost respins ca nefondat recursul declarat de recurentul reclamant R.E. impotriva sentintei civile nr. 3034 din 12.12.2007, pronuntata de Judecatoria Motru in dosarul nr. 3438/263/2007, retinandu-se ca, recurentului petent i-a fost reconstituit dreptul de proprietate privata, pentru suprafata de 1,45 ha teren cu vegetatie forestiera, in indiviziune cu fratii sai, in calitate de mostenitori ai autorului comun R.E. emitandu-se in acest sens titlul de proprietate nr. 29/7.12.2002.
Criticile aduse sentintei s-au apreciat ca fiind nefondate, intrucat faptul ca reconstituirea care a operat prin emiterea titlului de proprietate nu s-a realizat pe vechiul amplasament, nu constituie motiv de nulitate absoluta a titlului, acest aspect neavand relevanta in raport de principiul neretroactivitatii legii, pe de alta parte, titlul de proprietate a fost emis in baza actelor premergatoare, respectiv, hotararea comisiei judetene de validare, procesul verbal de punere in posesie, care la momentul emiterii lor nu au fost contestate, intrand in puterea lucrului judecat.
Art. III alin 22 din Legea nr. 169/1997, prevede in mod expres ca nulitatea absoluta nu opereaza asupra titlurilor obtinute de fostii proprietari pe alte amplasamente, daca la intrarea in vigoare a prezentei legi, si-au gasit vechile amplasamente de care au fost deposedati, atribuite legal altor persoane, conform Legii nr.18/1991.
In aliniatul 23 al aceluiasi articol se statueaza asupra dreptului fostilor proprietari, care pot reveni la vechiul amplasament, doar in ipoteza in care, persoanele puse in posesie pe aceste terenuri, renunta in favoarea lor, la titlurile de proprietate deja eliberate, in speta dedusa judecatii, retinandu-se in mod judicios de instanta de fond, ca nici unul dintre parati nu a formulat astfel de cereri, pe de alta parte titlurile contestate ce reprezinta actul final in cadrul fiecarei proceduri speciale prealabile, obligatorii, fiind in concordanta cu actele premergatoare eliberarii lor.