Functionari publici. Drepturi salariale constand in suplimentul postului in procent de 25% din salariul de baza si suplimentul corespunzator treptei de salarizare in procent de 25% din salariul de baza. Conditii de acordare

Functionari publici. Drepturi salariale constand in suplimentul postului in procent de 25% din salariul de baza si suplimentul corespunzator treptei de salarizare in procent de 25% din salariul de baza. Conditii de acordare
Opinia majoritara a considerat ca aceste sporuri nu pot fi acordate atat timp cat nu exista o suplimentare, printr-un act intralegislativ, care sa stabileasca modalitatea de calcul a drepturilor banesti solicitate.
Opinia minoritara s-a pronuntat in sensul obligarii angajatorului - institutie bugetara -, la plata sporurilor in litigiu, suspendarea unui drept salarial neputand echivala cu anularea lui, la nivel national existand o cuantificare a lui.
Curtea de Apel Iasi, decizia nr. 563/CA din 17 decembrie 2008
Prin sentinta civila 236/CA/22.09.2008 a Tribunalului Vaslui s-a dispus:
Admite cererea formulata de reclamanta M.V. in contradictoriu cu parata Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala - Vaslui.
Obliga parata sa plateasca reclamantei drepturile banesti reprezentand suplimentul postului in procent de 25% din salariul de baza si suplimentul corespunzator treptei de salarizare in procent de 25% din salariul de baza, incepand cu data de 22.03.2004 si pana la data de 22.09.2008, drepturi banesti ce vor fi actualizate cu rata inflatiei de la data platii.
A retinut instanta de fond ca reclamanta M.V. a chemat in judecata pe parata Directia pentru agricultura si dezvoltare rurala Vaslui pentru a fi obligata la plata drepturilor banesti reprezentand suplimentul postului in procent de 25% din salariul tarifar de incadrare si suplimentul treptei de salarizare in procent de 25% din salariul tarifar de incadrare incepand cu data de 15 noiembrie 2004, drepturi banesti actualizate cu rata inflatiei de la data platii.
S-a solicitat ca acordarea acestor drepturi sa se faca si in viitor, pana la abrogarea prevederilor legale ce reglementeaza aceste drepturi.
Potrivit dispozitiilor art. 29 lit. c si d din Legea nr. 188/1999, devenit art. 31 prin republicare in 2006, pentru activitatea desfasurata , functionarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de baza, sporul pentru vechime in munca, suplimentul postului, suplimentul gradului.
Conform prevederilor art. 44 din O.U.G.nr.92/2004 si art. 48 din O.U.G. nr.2/2006, acordarea acestor drepturi a fost suspendata pana la 31 decembrie 2006. Dispozitiile art.29, devenit 31 prin republicare, au reintrat in vigoare de la 1 ianuarie 2007 conform art. 13 din Legea nr.251/2006.
Tot prin aceasta lege s-a modificat art.29 al.1 lit."d" din Legea nr.188/1999, in sensul ca "suplimentul gradului " a fost inlocuit cu" suplimentul corespunzator treptei de salarizare".
Exceptia de nelegalitate a normelor legale de suspendare invocata de reclamanta nu este intemeiata. Curtea Constitutionala a statuat, in mod constant ,ca beneficiul unor drepturi salariale, cum sunt si sporurile solicitate prin actiune, nu constituie un drept constitutional fundamental,iar prevederile art. 5.,3 ,art. 41 ,art. 15 ( 2 ) .art.16 ( 2 ) din Constitutie nu sunt incidente in privinta reglementarilor , legiuitorul fiind in drept sa le acorde, sa le modifice, ori sa inceteze acordarea lor , precum si sa stabileasca perioada in care se acorda.
Suspendarea exercitiului dreptului la suplimentul postului si la suplimentul treptei de salarizare nu echivaleaza cu inlaturarea lui cat timp prin nici o dispozitie legala nu i-a fost inlaturata existenta si nici nu s-a constatat neconstitutionalitatea textului de lege ce priveste acest drept.
Potrivit art.1 din Protocolul aditional 1 la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale "Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului" .Dreptul reclamantei este un drept de creanta si, prin urmare, este un bun in sensul art. 1din Protocolul aditional la Conventie.
Reclamanta nu a beneficiat de aceste sporuri desi in art. 41 din O.G.nr.6/2007 privind salarizarea functionarilor publici s-a stipulat dreptul functionarilor publici la plata sporurilor si a altor drepturi salariale prevazute de legislatie specifica autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea.
De asemenea, prevederile ordonantei nr.6/2007 se completeaza cu cele ale Legii nr.188/1999, precum si cu dispozitiile actelor normative speciale care reglementeaza salarizarea si alte drepturi pentru personalul bugetar.
In anexa la O.G. nr. 6/2007 la pct."D" denumit sporuri specifice s-a prevazut ca personalul mentionat in anexa beneficiaza si drepturile prevazute de dispozitiile legale in vigoare, deci si de sporurile pretinse de reclamanta prin cererea formulata.
Pentru considerentele retinute mai sus, instanta a admis cererea.
Curtea a constatat recursul promovat in cauza de angajatorul D.A.D.R. - Vaslui ca fiind intemeiat, pentru considerentele ce vor urma.
Astfel, prima instanta a considerat ca reclamanta dispune de un "drept de creanta", constand in "suplimentul treptei de salarizare" pentru intervalul 2004 -2008, ce a fost reglementat prin art. 29 al. 1 lit. d) din Legea 188/1999 generic, fara a fi identificat cuantumul acestuia nici prin actul normativ generator de drepturi, ori printr-o norma ulterioara, considerand ca in cauza isi gaseau incidenta prevederile art. 1 din Protocolul aditional 1 la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, ce fac referire la "respectarea drepturilor" persoanelor.
Ori, art. 29 din Legea nr. 188/1999 a fost introdus prin Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.
In perioada 2004 -2006, prevederile referitoare la suplimentul postului si suplimentul corespunzator treptei de salarizare au fost suspendate prin O.U.G. nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pentru anul 2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 76/2005, si prin O.G. nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pentru anul 2006, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 417/2006.
Legea nr. 251/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici.
"Art. XIII -Prezenta lege intra in vigoare la 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, cu exceptia prevederilor art. 29,56,57,581 si ale art. 601 alin.(1) lit. b) din Legea nr. 188/1999, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, care intra in vigoare la 1 ianuarie 2007".
O.G. nr.6/2007 privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pana la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, precum si cresterile salariale care se acorda functionarilor publici in anul 2007.
Art. 3: "Gestiunea sistemului de salarizare a functionarilor publici se asigura de fiecare ordonator principal de credite, cu incadrarea in resursele financiare si in numarul maxim de posturi aprobate potrivit legii".
In aplicarea dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 188/1999, text introdus prin Legea nr. 161/2003, Agentia Nationala a Functionarilor Publici a elaborat un proiect de act normativ privind salarizarea functionarilor publici, ce nu a fost insa adoptat pana la aceasta data.
Pentru a fi posibila cuantificarea (calcularea) suplimentului postului si a suplimentului gradului, ca parti componente ale salariului functionarilor publici este necesara existenta unor dispozitii date in aplicarea (executarea) art. 29 alin. (1) lit. c) si d) din Legea nr. 188/1999, atributie ce revine fie legiuitorului, in cazul promovarii unui act normativ cu forta juridica de lege, fie Guvernului, in cazul promovarii unei hotarari date in executarea prevederilor respective din Legea nr. 188/199.
Or, sub acest aspect, practica judecatoreasca este in sensul ca este inadmisibila in conditiile art. 1 din Legea 554/2004, cererea de chemare in judecata prin care se solicita obligarea Guvernului sa emita un act normativ cu continut special (decizia nr. 1257 din 28 februarie 2007, in Jurisprudenta Sectiei pe anul 2007 - Semestrul I, p.17-20).
In conditiile in care nu este reglementata printr-un act intralegislativ, modalitatea de calculare a suplimentului postului si a suplimentului gradului, acordarea acestor drepturi presupune, pe de o parte, obligarea angajatorului la plata unor sume de bani care nu este certa, fiind si imposibil de calculat, iar pe de alta parte, eventuala cuantificare de catre instanta in raport cu diverse criterii, reprezinta o nesocotire a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 820/2008, in cuprinsul careia s-a retinut expresis verbis ca "instantele judecatoresti nu au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii, si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in alte acte normative", astfel ca nu au nici competenta de a se substitui legiuitorului ori executivului in privinta acordarii efective a unui drept prevazut de lege, dar care in prezent nu este pasibil de executare efectiva.
Rezulta asadar, ca atat timp cat vocatia intimatei la primirea sporului in litigiu, nu a fost materializata prin identificarea cuantumului dreptului salarial respectiv, de administratia competenta identificata de legiuitor, in conditiile in care ordonatorului principal de credite nu-i fusesera acordate sumele corespunzatoare acordarii vreunui drept salarial reprezentand un astfel de spor, reclamanta nu dispunea de vreun drept salarial "recunoscut prin lege", in sensul art. 1 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, la plata careia angajatorul parat sa poata fi obligat de instanta de contencios administrativ, in actualul cadru legislativ.
Se impune asadar admiterea recursului promovat de parata D.A.D.R. Vaslui, cu consecinta modificarii in tot a sentintei civile 236/CA/2008 a Tribunalului Vaslui, in sensul respingerii actiunii reclamantei M.V., promovata in contradictoriu cu parata D.A.D.R. Vaslui.
OPINIE SEPARATA
Prin prezenta opinie, apreciez ca sentinta recurata este temeinica si legala motivat de faptul ca, potrivit dispozitiilor art.29 lit.c si d din Legea nr.188/1999, devenit art.31 prin republicare in anul 2006, pentru activitatea desfasurata, functionarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de baza, sporul pentru vechime in munca, suplimentul postului, suplimentul gradului.
Conform prevederilor art.44 din O.U.G nr.92/2004 si art.48 din O.U.G nr.2/2006, acordarea acestor drepturi a fost suspendata pana la 31 decembrie 2006.Dispozitiile art.29, devenit art.31 prin republicare, au reintrat in vigoare de la 1 ianuarie 2007 conform art.13 din Legea nr.251/2006.
Prin aceasta lege s-a modificat art.29 alin.1 lit.d din Legea nr.188/1999, in sensul ca"suplimentul gradului" a fost inlocuit cu"suplimentul corespunzator treptei de salarizare".
Exceptia de nelegalitate a normelor legale de suspendare, invocata de reclamanta, nu este intemeiata. Curtea Constitutionala a statuat, in mod constant, ca beneficiul unor drepturi salariale, cum sunt si sporurile solicitate prin actiune, nu constituie un drept constitutional fundamental, iar prevederile art.5.3, art.41, art.15(2), art.16(2) din Constitutie nu sunt incidente, in privinta reglementarilor legiuitorul fiind in drept sa le acorde, sa le modifice ori sa inceteze acordarea lor, precum si sa stabileasca perioada in care se acorda.
Suspendarea exercitiului dreptului la suplimentul postului si la suplimentul treptei de salarizare nu echivaleaza cu inlaturarea lui cat timp prin nici o dispozitie legala nu i-a fost inlaturata existenta si nici nu s-a constatat neconstitutionalitatea textului de lege ce priveste acest drept.
Potrivit art.1 din Protocolul aditional la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si A Libertatilor Fundamentale,"Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului". Dreptul reclamantei este un drept de creanta si, prin urmare, este un bun in sensul art.1 din Protocolul aditional la Conventie.
Reclamanta nu a beneficiat de aceste sporuri desi in art.41 din O.G nr.6/2007 privind salarizarea functionarilor publici s-a stipulat dreptul functionarilor publici la plata sporurilor si a altor drepturi salariale prevazute de legislatia specifica autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea.
De asemenea, prevederile Ordonantei nr.6/2007 se completeaza cu cele ale Legii nr.188/1999, precum si cu dispozitiile actelor normative speciale care reglementeaza salarizarea si alte drepturi pentru personalul bugetar.
In anexa la O.G nr.6/2007, la pct."D", denumit sporuri specifice, s-a prevazut ca personalul mentionat in anexa beneficiaza si de drepturile prevazute de dispozitiile legale in vigoare, deci si de sporurile pretinse de reclamanta prin cererea formulata.
Referitor la faptul ca aceste sporuri nu au fost cuantificate in prealabil de ordonatorul de credite, apreciez ca la nivel national existau cuantificate la 25% aceste sporuri, motiv pentru care, prin analogie, legea fiind unica si aplicabila pentru toti functionarii publici, s-a acordat acest cuantum in mod egal si de catre instanta de fond.
Fata de cele retinute si avand in vedere dispozitiile CEDO si ale art.312 din Codul de procedura civila, consider ca recursul urma a fi respins si a fi mentinuta, ca fiind legala si temeinica, sentinta recurata.