DECIZIE nr. 359/2025

Elena-Simina Tănăsescu - președinte

Asztalos Csaba-Ferenc - judecător

Mihai Busuioc - judecător

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1), ale art. 11 alin. (8) și ale art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, excepție ridicată de Ioan Sebeni și Maria Sebeni în Dosarul nr. 3.780/117/2019 al Tribunalului Cluj - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.207D/2020.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că, prin Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că în determinarea despăgubirilor cuvenite pentru imobilele expropriate se ține seama nu doar de expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, ci trebuie avut în vedere și calculul despăgubirilor stabilite de experții evaluatori la o dată cât mai apropiată de momentul transferului dreptului de proprietate. Invocă și cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 642 din 28 noiembrie 2023, în sensul constituționalității prevederilor de lege criticate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea civilă din 25 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 3.780/117/2019, Tribunalul Cluj - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1), ale art. 11 alin. (8) și ale art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, excepție ridicată de Ioan Sebeni și Maria Sebeni într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații împotriva hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirilor cuvenite în urma exproprierii unor imobile proprietate privată în vederea realizării unei lucrări de utilitate publică de interes național.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că, în redactarea anterioară modificării Legii nr. 255/2010 prin Legea nr. 233/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, art. 22 prevedea că acțiunea prin care se contestă cuantumul despăgubirilor se soluționează potrivit dispozițiilor din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în ceea ce privește stabilirea despăgubirii, care prevedea că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite, iar la calcularea cuantumului despăgubirilor se va ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia. Or, prin art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010, legiuitorul a limitat puterea de apreciere a instanței și a experților în ceea ce privește stabilirea cuantumului despăgubirilor doar la valorile cuprinse în expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate. În acest fel, legiuitorul a mutat indirect momentul stabilirii despăgubirilor la alt moment decât cel al transferului dreptului de proprietate, respectiv în anul anterior, având în vedere modalitatea în care sunt stabilite valorile din expertizele camerei notarilor publici, care cuprind valorile minime consemnate pe piața imobiliară specifică în anul anterior. Or, o astfel de valoare nu poate însemna o dreaptă și prealabilă despăgubire.

6. Se mai susține că s-a creat o inegalitate între cetățeni, întrucât în cazul în care procedura de expropriere se face potrivit Legii nr. 33/1994 despăgubirea va fi stabilită ținându-se seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, însă dacă procedura se realizează potrivit Legii nr. 255/2010, atunci în stabilirea despăgubirii instanțele vor ține seama de expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici. Prin urmare, pentru aceeași expropriere și aceeași atingere a dreptului de proprietate privată se stabilesc despăgubiri diferite.

7. Tribunalul Cluj - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, prevederile de lege criticate încălcând dispozițiile art. 16 și 44 din Constituție. În acest sens arată că expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici cuprind prețuri minimale în funcție de zona în care sunt situate imobilele, prețuri sub care nu se pot tranzacționa imobile din aceeași zonă, iar nu o evaluare a imobilului în funcție de caracteristicile concrete ale acestuia, astfel că valoarea prevăzută de aceste grile notariale nu poate reprezenta o justă despăgubire pentru proprietarul expropriat.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 5 alin. (1), ale art. 11 alin. (8) și ale art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 233/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 14 august 2018, care au următorul conținut: – Art. 5 alin. (1 ): „În vederea realizării lucrărilor prevăzute la art. 1 și 2, expropriatorul prevăzut la art. 2 alin. (2) are obligația de a aproba prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a autorității administrației publice locale sau județene, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, după caz, potrivit legii, indicatorii tehnico-economici ai lucrărilor de interes național, județean și local, pe baza documentației tehnico-economice aferente, amplasamentul lucrărilor, conform variantei finale a studiului de prefezabilitate, respectiv a variantei finale a studiului de fezabilitate, după caz, sursa de finanțare, precum și declanșarea procedurii de expropriere a tuturor imobilelor care constituie coridorul de expropriere, a listei proprietarilor așa cum rezultă din evidențele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară sau ale unităților administrativ-teritoriale, sumele individuale aferente despăgubirilor estimate de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit având în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici și termenul în care acestea se virează într-un cont deschis pe numele expropriatorului la dispoziția proprietarilor de imobile. Amplasamentul lucrării se aduce la cunoștința publică prin afișarea la sediul consiliului local respectiv, prin afișare pe pagina proprie de internet a expropriatorului și va fi comunicat spre avizare și recepție Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Amplasamentul va fi materializat prin bornarea tuturor punctelor de coordonate care îl definesc pe acesta. Autoritățile administrației publice locale vor include coordonatele coridorului de expropriere în planurile urbanistice generale ale localităților. Actualizarea planurilor urbanistice generale ale localităților și a regulamentelor locale de urbanism poate fi finanțată și de către expropriator.“

– Art. 11 alin. (8 ): „Raportul de evaluare se întocmește avându-se în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, potrivit art. 77^1 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.“

– Art. 22 alin. (6): „Experții, la realizarea raportului de expertiză, precum și instanța vor ține seama de expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate.“

12. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi și în art. 44 - Dreptul de proprietate privată.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că se critică, în esență, modul de stabilire a despăgubirilor cuvenite pentru imobilele trecute în proprietatea statului ca urmare a exproprierii acestora pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, în special cu referire la faptul că reperul de evaluare îl reprezintă expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, iar nu prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, astfel cum prevederile de lege criticate permiteau anterior modificării survenite prin Legea nr. 233/2018. Prin legea menționată a fost eliminată din conținutul normativ al art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 trimiterea la prevederile art. 26 alin. (1) și (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, ce statuau în mod inechivoc că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite.

14. În jurisprudența sa, Curtea a observat că Legea nr. 255/2010 instituie o procedură menită să asigure cadrul legal adecvat operațiunilor de expropriere și de stabilire a despăgubirilor, ca măsuri necesare realizării unor obiective de interes național, județean și local (a se vedea Decizia nr. 419 din 22 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 13 martie 2023, paragraful 18). În ceea ce privește dispozițiile Legii nr. 255/2010 care reglementează modul de stabilire a despăgubirii, Curtea Constituțională a constatat că sunt apte să îi confere acesteia caracteristicile impuse de Legea fundamentală, și anume de a fi dreaptă - adică echitabilă, corespunzătoare valorii imobilului - și prealabilă. Sub acest aspect, Curtea a reținut că procedura stabilirii despăgubirilor cuvenite proprietarilor sau titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor expropriate se desfășoară în două etape: o primă etapă la nivel administrativ, care debutează cu hotărârea Guvernului sau, după caz, a autorității administrației publice locale sau județene, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, prin care se aprobă, printre altele, sumele individuale aferente despăgubirilor estimate de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit având în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, precum și termenul în care acestea se virează într-un cont deschis pe numele expropriatorului la dispoziția proprietarilor de imobile. În cadrul acestei etape, în termen de 20 de zile de la data notificării listei imobilelor ce urmează a fi expropriate, proprietarii au obligația prezentării la sediul expropriatorului, potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 255/2010, în vederea stabilirii unei juste despăgubiri. Decizia de expropriere este emisă numai după realizarea acordului cu privire la cuantumul despăgubirii sau în termen de 5 zile de la expirarea termenului în care acordul ar fi trebuit realizat, astfel cum prevede art. 9 alin. (1) din aceeași lege.

15. Ulterior acestor operațiuni, proprietarii expropriați se pot adresa instanțelor judecătorești în vederea apărării drepturilor și intereselor pe care le consideră lezate, prin intermediul dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 255/2010, care reglementează etapa judiciară a acordării despăgubirilor. Astfel, potrivit alin. (2) al articolului menționat, expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii fixate pe cale administrativă se poate adresa instanței judecătorești competente, revenind acesteia sarcina de a stabili dacă valoarea despăgubirii consemnate este una justă (a se vedea, în sensul celor arătate, de exemplu, Decizia nr. 44 din 26 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 1 aprilie 2021, paragrafele 17 și 18, sau Decizia nr. 642 din 28 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 13 februarie 2024, paragrafele 13 și 14).

16. Examinând critica potrivit căreia, în etapa administrativă, valoarea despăgubirilor pentru imobilele expropriate este stabilită la nivelul valorilor cuprinse în expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici - astfel cum prevede art. 11 alin. (8) din Legea nr. 255/2010 -, care sunt inferioare valorii reale a bunurilor, Curtea a reținut că etapa judiciară, ulterioară celei administrative, a fost concepută de legiuitor tocmai cu finalitatea de a asigura garanții puternice și suficiente pentru apărarea dreptului de proprietate în cursul procedurii exproprierii, în sensul compensării depline a pierderii suferite ca urmare a exproprierii. Astfel, pe lângă modalitatea diferită de desemnare a experților evaluatori, respectiv un expert numit de instanță, unul desemnat de expropriator și un al treilea din partea persoanelor care sunt supuse exproprierii [conform art. 22 alin. (5) din Legea nr. 255/2010 ], care dă satisfacție și proprietarilor expropriați, o deosebire esențială rezultă din prevederile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010, potrivit cărora experții, la realizarea raportului de expertiză, precum și instanța vor ține seama de expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate.

17. Aceste prevederi legale au fost analizate și de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care, prin Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1185 din 15 decembrie 2021, a dezlegat, cu valoare de principiu, problematica sferei criteriilor legale sau reperelor de determinare a cuantumului despăgubirilor acordate în etapa judiciară a procedurii exproprierii din reglementarea legii speciale. Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că, în etapa judiciară a procedurii de expropriere, dispozițiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 se interpretează extensiv, în sensul că la determinarea cuantumului despăgubirilor se ține seama atât de expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, cât și de criteriile legale prevăzute de dispozițiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, conform cărora „La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia“.

18. Pentru a decide astfel, Înalta Curte a observat că evaluarea proprietăților imobiliare prin raportare la grila notarială este estimativă, realizată în termeni generali, care țin seama de criterii mai largi, vizând unitatea administrativ-teritorială în care sunt situate și categoria de folosință, iar nu de caracteristicile fiecărui imobil, care constituie în mod real criteriile în funcție de care se realizează evaluarea concretă a acestora. Însă, odată declanșată etapa judiciară a procedurii de expropriere de către expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirilor astfel stabilite, instanța are de analizat dacă despăgubirile reflectă valoarea de circulație a bunului și acoperă inclusiv prejudiciul produs prin expropriere. Cu alte cuvinte, evaluarea prin raportare la grila notarială realizată în faza administrativă a exproprierii nu mai poate fi aplicată tale quale în faza jurisdicțională. În interpretarea restrictivă a art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 s-ar ajunge la ipoteza absurdă în care valoarea imobilelor expropriate din cadrul unei unități administrativ-teritoriale ar fi uniformă, indiferent de caracteristicile proprii ale fiecăruia (de exemplu, localizare, utilități, servituți, căi de acces, front stradal, modalitate de exploatare propriu-zisă), ceea ce nu poate fi rațional admis.

19. Ca atare, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut (la paragraful 149 din decizia citată) că, în etapa judiciară a procedurii de expropriere, la stabilirea cuantumului despăgubirilor, dispozițiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 trebuie interpretate extensiv și, în consecință, corelate cu criteriile legale prevăzute de art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, aceasta fiind dezlegarea problemei de drept care conferă pe deplin expresie principiului fundamental al exproprierii, care impune existența unei drepte și prealabile despăgubiri, consacrat de art. 44 alin. (3) din Constituție.

20. Totodată, Curtea Constituțională a apreciat că nu se poate reține nici pretinsa încălcare a prevederilor art. 16 din Legea fundamentală, întrucât nu se instituie un regim juridic discriminatoriu prin aplicarea art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 prin comparație cu cel reglementat de Legea nr. 33/1994, de vreme ce, așa cum au precizat atât Curtea Constituțională, cât și Înalta Curte de Casație și Justiție, prin deciziile mai sus citate, Legea nr. 255/2010 este o lege specială în raport cu Legea nr. 33/1994, care reprezintă cadrul general al procedurii exproprierii și care complinește prevederile legii speciale, în măsura în care acestea sunt incomplete, lacunare ( Decizia nr. 450 din 25 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 15 februarie 2023, paragraful 36).

21. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor citate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan Sebeni și Maria Sebeni în Dosarul nr. 3.780/117/2019 al Tribunalului Cluj - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 5 alin. (1), ale art. 11 alin. (8) și ale art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 16 septembrie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbățeanu