DECIZIE nr. 586/2025

Elena-Simina Tănăsescu - președinte

Asztalos Csaba-Ferenc - judecător

Mihai Busuioc - judecător

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dacian-Cosmin Dragoș - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Nelu Bocancia - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 alin. (5), cu referire la sintagma „de natura și modul de săvârșire a infracțiunii“, din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Iulian Ioan Spatariu în Dosarul nr. 3.127/245/2021 al Judecătoriei Iași - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.225D/2021.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei autorul excepției de neconstituționalitate a depus o cerere de judecare a cauzei în lipsă.

4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că motivele invocate de autor au în vedere aspecte care țin de modul de interpretare și aplicare a textului de lege de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate, având la bază referatul comisiei pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 31 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.127/245/2021, Judecătoria Iași - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 alin. (5), cu referire la sintagma „de natura și modul de săvârșire a infracțiunii“, din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Excepția a fost ridicată de Iulian Ioan Spatariu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la Penitenciarul Iași, prin care a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de autorul excepției împotriva deciziei și a raportului Comisiei pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Iași. Potrivit încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate prin care a fost menținut regimul închis de executare a pedepsei aplicate autorului excepției, s-au reținut ca motive natura infracțiunii și modul de săvârșire a acesteia.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că a depus toate diligențele pentru îndeplinirea condițiilor de schimbare a regimului de executare în unul mai puțin grav și apreciază că, în analiza efectuată, Comisia pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate de la Penitenciarul Iași trebuia să aibă în vedere toate criteriile prevăzute în art. 40 din Legea nr. 254/2013, iar nu să țină cont doar de „natura și modul de săvârșire a infracțiunii“.

7. Judecătoria Iași - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, autorul criticând, de fapt, modul de reglementare a normei criticate. În acest sens se arată că natura și modul de săvârșire a infracțiunii sunt indicatori obiectivi prevăzuți de legiuitor și reprezintă modul în care acesta a înțeles să ofere posibilitatea administrativă de individualizare a modalității de executare a pedepsei, iar încadrarea într-un regim sau altul de executare a pedepsei privative de libertate nu reprezintă un drept absolut al condamnatului. Reține că regimul de executare a pedepsei privative de libertate se stabilește și se schimbă de către comisia pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, ținând cont de rezultatele aplicării instrumentelor-standard de evaluare a activităților desfășurate de deținuți, prevăzute de art. 40 alin. (4) din Legea nr. 254/2013, precum și de indicatorii obiectivi, prevăzuți la art. 40 alin. (5) din același act normativ. Totodată, se apreciază că trebuie avute în vedere și dispozițiile art. 88 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 11 aprilie 2016.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 40 alin. (5) partea introductivă, cu referire la sintagma „de natura și modul de săvârșire a infracțiunii“, din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013. Textul de lege criticat are următorul conținut: „(5) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în regimul imediat inferior ca grad de severitate se poate dispune, ținându-se seama de natura și modul de săvârșire a infracțiunii, dacă persoana condamnată:

“.

12. Autorul excepției de neconstituționalitate invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 24 privind dreptul la apărare.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că susținerile autorului nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, acesta fiind nemulțumit, în realitate, de modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor ce constituie obiectul excepției de neconstituționalitate de către comisia pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate și de judecătorul de supraveghere a privării de libertate. Or, Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de interpretarea și aplicarea legii ( Decizia nr. 639 din 21 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 17 mai 2024, paragraful 13, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 145 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, paragraful 19, Decizia nr. 698 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23, și Decizia nr. 700 din 28 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 17 ianuarie 2022, paragrafele 13 și 14), aceste aspecte intrând în competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a instanțelor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. A răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar echivala cu o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.

14. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 alin. (5) partea introductivă, cu referire la sintagma „de natura și modul de săvârșire a infracțiunii“, din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Iulian Ioan Spatariu în Dosarul nr. 3.127/245/2021 al Judecătoriei Iași - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Iași - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 11 noiembrie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Nelu Bocancia