DECIZIE nr. 462 din 17 noiembrie 2026
DECIZIE nr. 462 din 17 noiembrie 2026 privind numirea doamnei Daniela Pescaru în funcția de secretar de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne
Intră rapid în contul tău InfoDosar pentru dosare urmărite, notificări și activitate recentă.
Intră rapid în contul tău InfoDosar pentru dosare urmărite, notificări și activitate recentă.
Urmărește inteligent dosarul din instanță.
Primești notificări la fiecare modificare.
Din anul 2015, zi de zi!
DECIZIA nr. 172 din 26 februarie 2026 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (4) , ale art. 9 și ale art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
Elena-Simina Tănăsescu - președinte
Asztalos Csaba-Ferenc - judecător
Mihai Busuioc - judecător
Mihaela Ciochină - judecător
Cristian Deliorga - judecător
Dimitrie-Bogdan Licu - judecător
Gheorghe Stan - judecător
Cosmin-Marian Văduva - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) și ale art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în măsura în care acestea nu țin cont de drepturile legale câștigate în mod definitiv prin hotărâri care se bucură de autoritate de lucru judecat, precum și ale art. 1 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Claudia Dinu și alții în Dosarul nr. 60/87/2022 al Tribunalului Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 990D/2022.
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.368D/2022, nr. 1.376D/2022, nr. 2.664D/2022 și nr. 2.968D/2022, având un obiect similar, excepție ridicată de Crina Tarara Crăciun și alții în Dosarul nr. 2.135/3/2022 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ion Sorin Vezure și alții în Dosarul nr. 594/95/2022 al Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Adina Liana Zagon în Dosarul nr. 258/102/2022/a1 al Tribunalului Mureș - Secția civilă, precum și de către Corneliu Lucian Andrioaiei în Dosarul nr. 2.331/120/2022 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă.
4. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
5. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
6. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.368D/2022, nr. 1.376D/2022, nr. 2.664D/2022 și nr. 2.968D/2022 la Dosarul nr. 990D/2022, care a fost primul înregistrat.
7. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, având în vedere jurisprudența constantă a Curții.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
8. Prin Încheierea din 24 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 60/87/2022, Tribunalul Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) și ale art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în măsura în care acestea nu țin cont de drepturile legale câștigate în mod definitiv prin hotărâri care se bucură de autoritate de lucru judecat, precum și ale art. 1 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Claudia Dinu și alții întro cauză având ca obiect drepturi salariale și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 990D/2022.
9. Prin Încheierea din 17 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.135/3/2022, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) și ale art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Crina Tarara Crăciun și alții într-o cauză având ca obiect drepturi salariale și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.368D/2022.
10. Prin Încheierea din 16 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 594/95/2022, Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) și ale art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Ion Sorin Vezure și alții într-o cauză având ca obiect drepturi salariale și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.376D/2022.
11. Prin Încheierea civilă nr. 64C din 21 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 258/102/2022/a1, Tribunalul Mureș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) și ale art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Adina Liana Zagon într-o cauză având ca obiect drepturi salariale și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.664D/2022.
12. Prin Încheierea din 15 decembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.331/120/2022, Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) și ale art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Corneliu Lucian Andrioaiei într-o cauză având ca obiect drepturi salariale și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.968D/2022.
13. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile criticate sunt neconstituționale în măsura în care nu țin cont de drepturile câștigate în mod definitiv prin hotărâri judecătorești care au autoritate de lucru judecat. Aceste hotărâri au stabilit, cu caracter general, o valoare de referință sectorială (VRS), raportat la care se calculează în sistemul de justiție indemnizația de încadrare. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în ședința din 15 mai 2018, a recomandat, în baza Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, stabilirea unei VRS unice, deoarece, în cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale, salarizarea nu poate să fie diferențiată, raportată la mai multe VRS, aceasta trebuind să fie constantă. Aceste hotărâri nu vizează situații de fapt particulare, ci aplicarea unor prevederi cuprinse în acte normative cu aplicabilitate generală, așa cum a reținut Curtea Constituțională în decizia menționată. În sprijinul acestei concluzii se menționează jurisprudența Curții Constituționale referitoare la forța juridică a hotărârilor judecătorești, de exemplu, Decizia nr. 460 din 13 noiembrie 2013, precum și Decizia nr. 56 din 17 septembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
14. Autorii amintesc și jurisprudența Curții Constituționale potrivit căreia dreptul la salariu se bucură de protecția dreptului de proprietate.
15. Prin anularea drepturilor dobândite prin hotărâre judecătorească, Parlamentul încalcă autoritatea de lucru judecat a acesteia, precum și considerentele Deciziei nr. 56 din 17 septembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
16. Cu referire la prevederile art. 25 alin. (1) privind plafonarea cuantumului sporurilor din Legea-cadru nr. 153/2017, autorii excepției susțin că, prin aplicarea acestora, sunt lăsate fără nicio relevanță acele dispoziții legale care acordă anumite drepturi salariale.
17. Tribunalul Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată, fără a-și motiva punctul de vedere.
18. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că o precizare a punctului de vedere al instanței ar echivala cu o antepronunțare în cauză, în sensul art. 42 pct. 1 din Codul de procedură civilă.
19. Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția este neîntemeiată, fără a-și motiva opinia.
20. Tribunalul Mureș - Secția civilă apreciază că excepția este neîntemeiată, având în vedere că politica de salarizare a statului reprezintă, în general, o chestiune care excede materiei dreptului constituțional, reprezentând un atribut exclusiv al puterii legiuitoare care ține de oportunitate și nu de legalitate, precum și jurisprudența Curții, respectiv Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007.
21. Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă apreciază că excepția este inadmisibilă, deoarece vizează exclusiv interpretarea sau aplicarea dispozițiilor legale criticate, care, potrivit art. 126 din Constituție, intră în sfera de competență a instanțelor judecătorești. De asemenea, invocă jurisprudența Curții, respectiv Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007, precum și Hotărârea din 19 aprilie 2007, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Vilho Eskeiinen și alții împotriva Finlandei, paragraful 94, și conchide că excepția este neîntemeiată.
22. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
23. Guvernul, în Dosarul nr. 2.664D/2022, apreciază că excepția este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții, de exemplu, Decizia nr. 310 din 7 mai 2019.
24. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
25. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
26. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit motivării autorilor, dispozițiile art. 1 alin. (3) și (4), ale art. 9 și ale art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Dispozițiile criticate au următorul cuprins: – art. 1 alin. (3) și (4)
(3) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt și rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în prezenta lege.
(4) Prin contractele colective de muncă/acordurile colective de muncă și contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii sau alte drepturi de natură salarială în bani sau în natură care excedează sau contravin prevederilor prezentei legi.
– art. 9. - „Salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare, sporurile și alte drepturi salariale specifice fiecărui domeniu de activitate corespunzător celor 7 familii ocupaționale de funcții bugetare, pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, precum și pentru funcțiile de demnitate publică, sunt prevăzute în anexele nr. I-IX.“;
– art. 25 alin. (1) - „Suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanță, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor și a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz.“
27. Textele constituționale invocate în motivarea excepției sunt cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept și alin. (4) privind separația și echilibrul puterilor în stat, art. 4 privind egalitatea între cetățeni, art. 15 privind neretroactivitatea legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 privind tratatele internaționale referitoare la drepturile omului, art. 41 privind dreptul la muncă, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 125 privind statutul judecătorilor și art. 126 privind instanțele judecătorești.
28. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că a analizat critici similare cu cele formulate în prezenta cauză prin Decizia nr. 221 din 29 aprilie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 15 octombrie 2025. Cu referire la criticile aduse de autorul prezentei excepții privind modalitate de reglementare a sporurilor prin dispozițiile din Legea-cadru nr. 153/2017 pe care le critică, sunt relevante considerentele de la paragraful 31 al Deciziei nr. 221 din 20 aprilie 2025, potrivit cărora statul are deplina legitimitate constituțională de a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare. În viziunea legiuitorului, sporurile nu au întotdeauna un cuantum fix, ci variabil, fiind stabilite de lege prin raportare la o limită maximă. În acest sens, art. 24 din Legeacadru nr. 153/2017 stabilește că limita maximă a sporurilor, compensațiilor, indemnizațiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor și a altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în aceeași lege-cadru și în anexele nr. I - VIII la aceasta. Ca atare, stabilirea cuantumului concret al sporurilor și al venitului lunar se realizează de către fiecare ordonator de credite, în limitele stabilite de lege, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu. Curtea a conchis că regula limitării sporurilor la un anumit cuantum reprezintă opțiunea legiuitorului, exprimată în limitele prevăzute de Constituție și destinată aplicării în mod nediferențiat întregului personal plătit din fonduri publice, fără privilegii și fără discriminări.
29. Cu referire la critica autorului prezentei excepții raportată la prevederile art. 124-126 din Constituție, Curtea reține, la fel ca și în Decizia nr. 221 din 29 aprilie 2025, paragraful 36, că aceste texte constituționale, prin conținutul reglementărilor pe care le cuprind, referitoare la înfăptuirea justiției și statutul judecătorilor, nu au relevanță în cauză.
30. În continuare, Curtea observă că, în Decizia nr. 221 din 29 aprilie 2025, precitată, referitor la invocarea dispozițiilor art. 41 din Constituție, a reamintit jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează să fie plătite angajaților lor din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57.
31. Curtea a subliniat că la stabilirea nivelului veniturilor salariale trebuie avute în vedere prevederile art. 3 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit cărora gestionarea sistemului de salarizare a personalului din instituțiile și autoritățile publice se asigură de fiecare ordonator de credite, și ale art. 3 alin. (4) din același act normativ, potrivit cărora ordonatorii de credite au obligația să stabilească salariile de bază/soldele de funcție/salariile de funcție/soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare/indemnizațiile lunare, sporurile, alte drepturi salariale în bani și în natură prevăzute de lege, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu. Totodată, în viziunea legiuitorului, sporurile nu au întotdeauna un cuantum fix, ci variabil, fiind stabilite de lege prin raportare la o limită maximă. În acest sens, art. 24 din Legea-cadru nr. 153/2017 stabilește că „limita maximă a sporurilor, compensațiilor, indemnizațiilor, adaosurilor, majorărilor, primelor, premiilor și a altor elemente ale venitului salarial specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în prezenta lege și în anexele nr. I-VIII la aceasta“. Ca atare, Curtea a constatat că stabilirea cuantumului concret al sporurilor și al venitului lunar se realizează de către fiecare ordonator de credite, în limitele stabilite de lege, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu. O asemenea soluție legislativă ține de dreptul exclusiv al legiuitorului în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, fără a fi contrară art. 4 și 16 din Constituție și nici art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la interzicerea generală a discriminării.
32. De asemenea, în Decizia nr. 221 din 29 aprilie 2025, Curtea s-a referit la Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 3 din 29 ianuarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 15 februarie 2024, prin care instanța supremă a amintit că, prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, Curtea Constituțională a decis egalizarea la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare, corespunzător fiecărei/fiecărui funcții, grad/trepte, gradații, vechimi în funcție sau în specialitate, în cadrul aceleiași categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, iar nu egalizarea elementelor de salarizare suplimentare salariului de bază sau indemnizației de încadrare, cum sunt sporurile, compensațiile, adaosurile, primele, premiile și celelalte drepturi ce intră în prezent în obiectul de reglementare al art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017. Prin urmare, atât Curtea Constituțională, cât și Înalta Curte de Casație și Justiție, în mecanismele de control al constituționalității legii și, respectiv, de asigurare a interpretării și aplicării unitare a legii, corespunzător misiunilor trasate pentru fiecare dintre acestea prin Constituția României, au stabilit că existența unor diferențe în privința cuantumului sporurilor acordate aceleiași categorii de personal care își desfășoară activitatea în instituții diferite nu constituie o încălcare a principiului nediscriminării (paragrafele 93 și 94 din Decizia nr. 3 din 29 ianuarie 2024, pronunțată de instanța supremă).
33. Prin aceeași decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a apreciat că abordarea trebuie să fie aceeași și dacă reperul de comparație l-ar constitui nivelul sporurilor recunoscute prin hotărâri judecătorești unor persoane care își desfășoară activitatea în cadrul acelorași instanțe sau parchete, invocarea prevederilor art. 6 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 nefiind suficientă pentru a impune ordonatorului de credite egalizarea la nivel maxim a cuantumului procentual al sporurilor individuale, cu încălcarea limitei generale prevăzute de art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. Aceasta, pentru că responsabilitatea stabilirii și acordării drepturilor salariale revine ordonatorilor de credite, care, în temeiul art. 3 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, au obligația să stabilească salariile de bază/soldele de funcție/salariile de funcție/soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare/indemnizațiile lunare, sporurile, alte drepturi salariale în bani și în natură prevăzute de lege, să asigure promovarea personalului în funcții, grade și trepte profesionale și avansarea în gradații, în condițiile legii, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu (paragrafele 95 și 96 din Decizia nr. 3 din 29 ianuarie 2024 ).
34. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudența mai sus invocată, atât soluția, cât și considerentele deciziilor citate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
35. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Claudia Dinu și alții în Dosarul nr. 60/87/2022 al Tribunalului Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, de Crina Tarara Crăciun și alții în Dosarul nr. 2.135/3/2022 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ion Sorin Vezure și alții în Dosarul nr. 594/95/2022 al Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Adina Liana Zagon în Dosarul nr. 258/102/2022/a1 al Tribunalului Mureș - Secția civilă, precum și de către Corneliu Lucian Andrioaiei în Dosarul nr. 2.331/120/2022 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 1 alin. (3) și (4), ale art. 9 și ale art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Mureș - Secția civilă și Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 26 februarie 2026.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva
DECIZIE nr. 462 din 17 noiembrie 2026 privind numirea doamnei Daniela Pescaru în funcția de secretar de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne
ORDIN nr. 2.284/C din 5 noiembrie 2026 pentru modificarea Ordinului ministrului justiției, interimar, nr. 1.500/C/2026 privind actualizarea, pentru anul 2026, a numărului posturilor de notar public destinate schimbărilor de sedii ale birourilor notariale
RAPORT nr. 11.750 din 8 iulie 2026 privind rezultatul controlului efectuat de Autoritatea Electorală Permanentă la Partidul Ecologist Român
RAPORT nr. 11.813 din 8 iulie 2026 privind rezultatul controlului efectuat de Autoritatea Electorală Permanentă la Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat în anul 2026
RAPORT nr. 11.819 din 8 iulie 2026 privind rezultatul controlului efectuat de Autoritatea Electorală Permanentă la Partidul Național de Centru în anul 2026
RAPORT nr. 12.068 din 13 iulie 2026 privind rezultatul controlului efectuat de Autoritatea Electorală Permanentă la Partidul Blocul Unității Naționale în anul 2026
RAPORT nr. 12.714 din 23 iulie 2026 privind verificarea respectării prevederilor legale privind veniturile și cheltuielile Partidului România Renaște în anul 2025
RAPORT nr. 12.940 din 28 iulie 2026 privind rezultatul controlului efectuat de Autoritatea Electorală Permanentă la Partidul Acțiunea pentru Comunitate și Mediu în anul 2026
Acest site folosește cookie-uri. Detalii