DECIZIE nr. 485/2024

Marian Enache - președinte

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Laura-Iuliana Scântei - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Elena-Simina Tănăsescu - judecător

Varga Attila - judecător

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 529 alin. (1) și (2) din Codul civil, excepție ridicată de Horia-Bogdan Orban în Dosarul nr. 14.545/94/2018/A1* al Judecătoriei Buftea - Secția civilă, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.331D/2019.

2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul avocat Constantin Ghizdavăț, din Baroul București, cu delegație depusă la dosar. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentatului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că prevederile art. 529 alin. (1) din Codul civil contravin dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, deoarece nu prevăd criterii de cuantificare a nevoilor celui care solicită întreținerea și a mijloacelor celui care este obligat să o plătească, iar alin. (2) al aceluiași articol nu prevede treptele de venit ce se succed, până la o pătrime din venit, în cazul în care obligația de întreținere este datorată pentru un copil. Mai arată că în dosarul de fond autorul excepției de neconstituționalitate a fost obligat la plata cuantumului maxim, reprezentat de o pătrime din venit, fără ca instanța de judecată să solicite dovezi prin care să se justifice nevoile celui care solicită întreținerea, măsură pe care o consideră excesivă.

4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate sunt redactate suficient de clar, având în vedere că o normă legală nu trebuie să fie redactată în raport cu particularitățile unei cauze.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea nr. 10.695 din 2 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 14.545/94/2018/A1*, Judecătoria Buftea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 529 alin. (1) și (2) din Codul civil. Excepția a fost invocată de Horia-Bogdan Orban într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind majorarea cuantumului pensiei de întreținere datorate de părinte copilului minor.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, demnitatea umană și conceptul de dreptate sunt printre valorile supreme ale poporului român și fundamente ale statului de drept. De asemenea, potrivit textelor constituționale invocate, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, fiind transformată, astfel, dintr-o obligație a cetățenilor într-o obligație a statului.

7. Se mai arată că principiul constituțional al accesului liber la justiție are semnificația că orice persoană poate introduce o acțiune în justiție, după libera sa apreciere, ceea ce atrage după sine obligația corelativă a statului de a soluționa această acțiune. De asemenea, se arată că principiul constituțional al accesului liber la justiție implică, printre altele, adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, în care să se prescrie cu precizie condițiile și termenele în care justițiabilii își pot exercita dreptul lor procesual, existând o semnificație a noțiunii de accesibilitate asociată exigenței previzibilității legii, și anume aceea care privește modul de receptare a conținutului actelor normative de către corpul social, în sensul de înțelegere a acestora.

8. Se mai susține că, potrivit dispozițiilor art. 124 alin. (1) și (2) din Constituție, înfăptuirea justiției în numele legii exprimă realitatea în sensul căreia aceasta este autoritatea prin care sunt aduse la îndeplinire, în caz de nevoie, comandamentele dreptului, ale legii. În acest sens, autoritățile care înfăptuiesc justiția sunt numai cele stabilite de lege, judecata se realizează prin proceduri stabilite numai prin lege, sancțiunile ce sunt aplicate sunt numai cele stabilite prin lege, iar hotărârile și deciziile judecătorești se pronunță în numele legii.

9. În concluzie, se susține că prevederile legale criticate încalcă aceste dispoziții și principii constituționale, deoarece nu prevăd criterii de cuantificare a nevoii celui care cere întreținerea și nici a mijloacelor celui care o plătește, iar, pe de altă parte, nu prevăd nici treptele de venit afectate de realizarea obligației de întreținere stabilite în sarcina unui părinte pentru copilul minor, care să se succeadă până la punctul maxim, reprezentat de o pătrime din venitul lunar net al celui care o datorează.

10. Judecătoria Buftea - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se consideră că prevederile constituționale invocate nu impun necesitatea unor criterii absolut determinate pentru cuantificarea nevoii întreținutului, pe de o parte, și a mijloacelor celui ce prestează întreținere, pe de altă parte, dat fiind faptul că norma legală se caracterizează printr-un grad ridicat de abstractizare, fiind menită să reglementeze un model abstract de conduită socială, care să corespundă unui număr nelimitat de raporturi sociale concrete. Totodată, se apreciază că folosirea unui criteriu de proporționalitate între nevoia în care se găsește solicitantul întreținerii (minorul) și mijloacele celui chemat să presteze întreținere nu ridică probleme de înțelegere a sensului normei și de aplicare previzibilă a acesteia, atât timp cât noțiunile folosite sunt utilizate în înțelesul lor comun. De asemenea, judecătorul nu dispune nici de o marjă de apreciere discreționară în aprecierea acestei proporționalități, cât timp întinderea obligației celui ce prestează întreținerea este obiectiv limitată prin lege.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 529 alin. (1) și (2) din Codul civil, potrivit cărora:

(1) Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.

(2) Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.

15. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept și alin. (5) referitor la principiul legalității, în componenta referitoare la calitatea legii, art. 21 - Accesul liber la justiție și art. 124 alin. (1) și (2) referitoare la înfăptuirea justiției.

16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia este nemulțumit de absența reglementării atât a unor criterii de cuantificare a nevoii celui care cere întreținerea și a mijloacelor celui care o plătește, cât și a unor trepte de venit afectate de realizarea obligației de întreținere, care să se succeadă până la punctul maxim, reprezentat de o pătrime din venitul lunar net al celui care o datorează.

17. Astfel, prin modul de formulare a criticilor de neconstituționalitate în prezenta cauză, autorul excepției tinde spre completarea textului legal criticat în sensul de a reglementa expres aspectele semnalate de acesta. Or, așa cum a reținut Curtea în mod constant în jurisprudența sa, omisiunea legislativă fără relevanță constituțională, respectiv cea care nu generează un viciu de neconstituționalitate al reglementării, nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care nu poate modifica dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate, așa cum prevede art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992.

18. În acest sens, Curtea a reținut, de exemplu, prin Decizia nr. 159 din 10 noiembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 4 februarie 1999, că nu este competentă să soluționeze excepții de neconstituționalitate privind lacune legislative ori reglementări legale despre care se pretinde că ar fi incomplete ori nesatisfăcător redactate, deoarece ar presupune o intervenție nemijlocită în activitatea de legiferare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 924 din 23 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 31 iulie 2009, și Decizia nr. 895 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 10 august 2010).

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 529 alin. (1) și (2) din Codul civil, ridicată de Horia-Bogdan Orban în Dosarul nr. 14.545/94/2018/A1* al Judecătoriei Buftea - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Buftea - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 octombrie 2024.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

pentru MARIAN ENACHE,

în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie