DECIZIE nr. 160/1997

Ioan Muraru - președinte Viorel Mihai Ciobanu - judecător Nicolae Popa - judecător Lucian Stangu - judecător Victor Dan Zlatescu - judecător Raul Petrescu - procuror Constantin Burada - magistrat-asistent Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de Ionescu Radu împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 19 din 30 ianuarie 1997 *). ------------ Notă

*) Decizia Curții Constituționale nr. 19 din 30 ianuarie 1997 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 10 septembrie 1997.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 20 mai 1997, în prezenta reprezentantului Ministerului Public și în lipsa părților, legal citate, și au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru 3 iunie 1997. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele: Curtea Suprema de Justiție - Secția civilă, prin Încheierea din 1 noiembrie 1996, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. 330, art. 330^1 și a art. 330^2 din Codul de procedură civilă, ridicată de Ionescu Radu în Dosarul nr. 3.886/1995. Prin Decizia nr. 19 din 30 ianuarie 1997 Curtea Constituțională a respins ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate. Aceasta soluție s-a fundamentat pe Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, rămasă definitivă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996, prin care Curtea Constituțională a decis ca prevederile art. 330 și ale art. 330^2 alin. 2 din Codul de procedură civilă sunt constituționale. Cu privire la dispozițiile art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă s-a reținut ca, prin aceeași decizie, Curtea a statuat ca acestea sunt neconstituționale. În legătură cu art. 330^1 din Codul de procedură civilă, s-a constatat ca, prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, definitivă și obligatorie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 251 din 17 octombrie 1996, Curtea Constituțională a modificat Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, prin care se respinsese excepția de neconstituționalitate, și a decis ca dispozițiile sale sunt neconstituționale în măsura în care se aplică hotărârilor pronunțate înainte de 26 iulie 1993, data intrării în vigoare a Legii nr. 59/1993. Împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 19 din 30 ianuarie 1997 a declarat recurs, în termen legal, Ionescu Radu, sustinand, în esenta, ca modificarea adusă art. 330^1 din Codul de procedură civilă, prin limitarea la 6 luni a termenului în care procurorul general poate declara recursul în anulare, reprezintă o recunoaștere din partea forului legislativ a neconstitutionalitatii textului anterior. Se solicita admiterea recursului și modificarea deciziei în sensul admiterii excepției. Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, întrucât excepția a fost respinsă ca vadit nefondata, s-au solicitat puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului. Comisia juridică de numiri, disciplina, imunități și validari din cadrul Senatului "constata ca excepția ridicată este nefondata". În punctul de vedere al Guvernului, transmis de către ministrul delegat pe lângă primul-ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului și a Departamentului pentru Administrație Publică Locală, se apreciază ca recursul este neîntemeiat. Se arata ca decizia atacată se fundamentează pe deciziile Curții Constituționale nr. 73 din 4 iunie 1996 și nr. 96 din 24 septembrie 1996, care, în conformitate cu dispozițiile art. 145 alin. (2) din Constituție, preluate în art. 26 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, sunt obligatorii. Camera Deputaților nu a comunicat punctul sau de vedere. CURTEA, având în vedere decizia atacată, motivul de recurs invocat, punctul de vedere al Comisiei juridice de numiri, disciplina, imunități și validari din cadrul Senatului, precum și cel al Guvernului și raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330, art. 330^1 și ale art. 330^2 din Codul de procedură civilă, raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, constata următoarele: Din examinarea recursului se retine ca acesta se referă numai la dispozițiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă. În legătură cu acest articol, Curtea constata ca, prin Legea nr. 17 din 17 februarie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 18 februarie 1997, prevederile art. 330^1 din Codul de procedură civilă au fost modificate, instituindu-se un termen de 6 luni pentru exercitarea recursului în anulare. În aceasta situație se retine ca recursul este întemeiat și urmează a fi admis, iar, în temeiul art. 25 din Legea nr. 47/1992, ținând seama de noua redactare a art. 330^1 din Codul de procedură civilă, urmează a se modifica decizia atacată, în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate, fiind lipsită de obiect. Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. A. c), al art. 25 și al art. 26 din Legea nr. 47/1992, CURTEA În numele legii DECIDE: Admite recursul declarat de Ionescu Radu privind dispozițiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă și modifica Decizia Curții Constituționale nr. 19 din 30 ianuarie 1997, în sensul că respinge excepția de neconstituționalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă, fiind lipsită de obiect. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din 3 iunie 1997. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN MURARU Magistrat-asistent, Constantin Burada