DECIZIE nr. 405/2025

Elena-Simina Tănăsescu - președinte

Asztalos Csaba-Ferenc - judecător

Mihai Busuioc - judecător

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurențiu Sorescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (2^4) și alin. (7^2 )-( 7^4) și ale art. 9 alin. (2) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, precum și a dispozițiilor art. 20 alin. (1) lit. e) din anexa nr. 1 - „Statutul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A.“ la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administrația Națională a Drumurilor din România“, excepție ridicată de Gheorghe Bălăucă în Dosarul nr. 25.876/4/2020 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.009D/2021.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor ce au mai format obiect al controlului de constituționalitate. De asemenea, se arată că legiuitorul are posibilitatea să aprecieze modalitatea în care trebuie impozitate anumite bunuri și trebuie stabilite unele sarcini pentru persoanele care utilizează bunuri proprietate publică. Totodată, nu se încalcă art. 16 din Constituție, deoarece dispozițiile legale criticate nu pun în discuție aplicarea unor regimuri juridice diferite unor situații similare.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4. Prin Sentința civilă nr. 4.265 din 1 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 25.876/4/2020, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (2^4) și alin. (7^2)-(7^4) și ale art. 9 alin. (2) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, precum și a dispozițiilor art. 20 alin. (1) lit. e) din anexa nr. 1 - „Statutul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A.“ la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administrația Națională a Drumurilor din România“. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Bălăucă într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții prevăzute în Ordonanța Guvernului nr. 15/2002.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că art. 1 alin. (2^4) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, prin raportare la art. 1 alin. (2^3) și (2^6), precum și la art. 3 alin. (1) și (1^1), care prevăd că sunt exceptate de la plată utilizarea vehiculelor, precum „vehicule istorice“ și „vehicule folosite în transportul public“, din același act normativ, este discriminatoriu creând un „dualism legislativ“, prin raportare la prevederile art. 1 alin. (2^3) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, și instituie o dublă taxare, reclamantul fiind și plătitor de rovinietă (tarif de utilizare a drumurilor), iar în acest fel se afectează și nivelul de trai, fiind un efort financiar considerabil pe care trebuie să îl suporte cu atât mai mult cu cât aceste taxe nu sunt aplicabile unui număr destul de mare de vehicule, precum cele destinate transportului public și vehiculele istorice.

6. Se mai susține că cetățenii/utilizatorii sunt discriminați în raport cu autoritățile publice, întrucât acestea sunt exceptate de la această plată, fapt ce determină încălcarea prevederilor constituționale privind egalitatea în fața legii și a autorităților publice.

7. Se consideră că art. 1 alin. (7^3) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, care prevede că tariful de trecere poate fi achitat până cel mai târziu la ora 24:00 a următoarei zile, prin raportare la art. 1 alin. (7^4) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, este unul care încalcă prevederile constituționale invocate cu atât mai mult cu cât după ce ai trecut prin punctul de taxare pot interveni diverse probleme care să împiedice plata peajului în acel interval foarte scurt.

8. Se menționează că, raportându-se la prevederile art. 1 alin. (7^4) coroborat cu alin. (7^2) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, se poate observa că autoritatea publică, în virtutea faptului că această taxare trebuie să se facă „înaintea trecerii“, nu administrează just aceste costuri ale trecerilor de pod, cu atât mai mult cu cât, după 12 luni, își pierd valabilitatea. Or, o persoană nu poate să stabilească exact ce drumuri are de făcut și când se vor materializa acestea.

9. Se afirmă că, deși a achitat acest peaj ce se regăsește în contul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., totuși autorul excepției are atât calitatea de contravenient, cât și pe cea de păgubit, mai ales că această sumă este plătită și nu se mai poate folosi de ea, nici nu o poate retrage, plata fiind efectuată cu o mică întârziere din cauza unor probleme ivite.

10. Se mai susține că din cuprinsul art. 9 alin. (2) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, raportat la art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2003, care stabilește că, la înființare, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. are în structura sa 7 subunități denumite direcții regionale de drumuri și poduri și un centru de studii și cercetare, fără personalitate juridică, nu se poate identifica personalul care constată contravențiile, fapt ce determină o lipsă de claritate și previzibilitate a normei.

11. În final, se apreciază că art. 20 alin. (1) lit. e) din anexa nr. 1 - „Statutul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A.“ la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2003, referitor la atribuțiile directorului general de a încheia acte juridice în numele și pe seama Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., potrivit competențelor sale, creează un „dualism legislativ“ ce îi conferă competențe juridice, acesta fiind în contradicție cu prevederile Legii nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic.

12. Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere că stabilirea atât a unei taxe de utilizare a drumurilor naționale (rovinieta), cât și a unei taxe de trecere a podului peste Dunăre (peaj) nu încalcă vreo dispoziție constituțională, întrucât nicio persoană nu este supusă unei duble taxări pentru aceeași contraprestație. De asemenea, nu se încalcă principiul egalității și nici libertatea de circulație a persoanelor, întrucât taxele de utilizare a drumurilor sau de trecere a unui pod sunt justificate de necesitatea folosirii acestora pentru mentenanța drumurilor și a podurilor. Totodată, art. 9 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 prevede în mod clar care sunt persoanele care pot constata contravențiile prevăzute de acest act normativ, inclusiv personalul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., iar art. 20 alin. (1) lit. e) din anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2003 nu instituie un dualism legislativ.

13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

16. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 alin. (2^4) și alin. (7^2)-(7^4) și ale art. 9 alin. (2) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, cu modificările și completările ulterioare, și dispozițiile art. 20 alin. (1) lit. e) din anexa nr. 1 - „Statutul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A.“ la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administrația Națională a Drumurilor din România“, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 3 octombrie 2003, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 47/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 23 martie 2004 cu modificările și completările ulterioare. Dispozițiile art. 9 alin. (2) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 au fost modificate prin Ordonanța Guvernului nr. 14/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 26 ianuarie 2024, fără a schimba soluția legislativă criticată de autorul excepției. Dispozițiile criticate au următorul conținut: – Art. 1 alin. (2^4) și alin. (7^2)-(7^4) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002: Pe rețeaua de drumuri naționale din România unde este perceput tariful de utilizare se poate aplica și tariful de trecere numai pentru utilizarea podurilor, tunelurilor și trecătorilor de munte. [

] (7^2)

Tariful de trecere se achită înainte de trecere.

(7^3) Prin excepție de la prevederile alin. (7^2), tariful de trecere poate fi achitat până cel târziu la ora 24:00 a următoarei zile în care a fost efectuată trecerea.

(7^4) Tariful de trecere neutilizat într-o perioadă de 12 luni de la data achitării își pierde valabilitatea.;

– Art. 9 alin. (2) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002: Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 8 se face de către: [

]

c) personalul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. care efectuează controlul, în condițiile prevăzute în normele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România: (i) în punctele de trecere a frontierei de stat, prin intermediul terminalelor de interogare, în cazul utilizatorilor străini;

(ii) pe rețeaua de drumuri naționale din România, în cazul utilizatorilor români, prin intermediul sistemelor de camere video, cu excepția camerelor video din punctele de trecere a frontierei și din proximitatea acestora, prevăzute în anexa nr. 5, care sunt destinate exclusiv monitorizării traficului rutier;

– Art. 20 - Atribuțiile directorului general - alin. (1) lit. e) din anexa nr. 1 - Statutul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A.“ la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2003:

(1) Directorul general reprezintă C.N.A.D.N.R. în raporturile cu terții și are, în principal, următoarele atribuții: [

]

e) încheie acte juridice în numele și pe seama C.N.A.D.N.R., potrivit competențelor;

17. Autorul excepției apreciază că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3 )-( 5) privind statul de drept, principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 25 privind libera circulație, art. 47 referitor la nivelul de trai, art. 57 privind exercitarea drepturilor și a libertăților constituționale și în art. 154 privind conflictul temporal de legi.

18. Cu titlu prealabil, Curtea observă că, prin art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere - S.A., precum și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 28 septembrie 2016, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. își schimbă denumirea în Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 345 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 3 august 2017, paragraful 14). De asemenea, potrivit art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2016, în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2003, în statutul companiei și în toate actele normative sintagma „Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A.“ se înlocuiește cu sintagma „Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A.“.

19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 1 alin. (2^4), alin. (7^3) și (7^4) și ale art. 9 alin. (2) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 au mai format obiect al controlului de constituționalitate, prin Decizia nr. 64 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 900 din 5 octombrie 2020, Decizia nr. 29 din 30 ianuarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 28 mai 2024, și Decizia nr. 306 din 9 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 8 septembrie 2017, stabilind conformitatea acestor norme cu prevederile Constituției.

20. Astfel, prin Decizia nr. 29 din 30 ianuarie 2024, precitată, paragraful 15, Curtea a reținut că tariful de trecere reprezintă o sumă care se plătește pentru un vehicul în funcție de (i) distanța parcursă pe un sector de drum, pod, tunel sau trecătoare de munte care face parte din rețeaua de drumuri naționale din România și de (ii) tipul vehiculului. În prezent, aceasta este datorată la trecerea podului peste Dunăre între Giurgiu și Ruse - numai pentru sensul Giurgiu - Ruse, a podului peste Dunăre între Giurgeni și Vadu Oii și a podurilor peste Dunăre între Fetești și Cernavodă. Plata tarifului de trecere și înregistrarea acestuia în baza de date a sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei (denumit în continuare SIEGMCR), reprezintă peajul valabil. Ca regulă, tariful de trecere se achită înainte de trecere și, prin excepție, poate fi achitat până cel târziu la ora 24:00 a următoarei zile în care a fost efectuată trecerea. Fapta de a circula fără peaj valabil constituie contravenție și se sancționează cu amendă, iar contravenția se consideră săvârșită după expirarea termenului anterior menționat. Constatarea contravențiilor se face cu ajutorul mijloacelor tehnice - camere video în cauzele deduse judecății -, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției. În cazul utilizatorilor români, dacă prin intermediul sistemelor de camere video se constată lipsa peajului valabil, personalul care efectuează controlul (în cauzele deduse judecății, personalul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A.) aplică sancțiunea și încheie procesul-verbal de constatare a contravenției după identificarea contravenientului în baza datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor [a se vedea art. 1 alin. (1) lit. f), alin. (1^2), (7^2), (7^3), art. 8 alin. (1^1) și art. 9 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 ].

21. Referitor la pretinsa încălcare a art. 25 din Constituție, prin Decizia nr. 64 din 18 februarie 2020, paragraful 26, respingând ca neîntemeiată excepția, Curtea a reținut că dreptul la liberă circulație se referă la mișcarea transfrontalieră a persoanelor și la cea din interiorul frontierelor unui stat, vizând atât libertatea de mișcare propriu-zisă, cât și libertatea oricărui cetățean de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară, precum și dreptul de a emigra și de a reveni în țară (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 257 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 27 iunie 2013). Or, tariful de trecere nu afectează dreptul la liberă circulație, acesta constituind expresia voinței legiuitorului de a stabili prin lege o taxă ce are ca destinație repararea, administrarea, întreținerea, exploatarea și modernizarea infrastructurii rutiere. În raport cu conținutul dreptului constituțional la liberă circulație, Curtea nu a putut reține încălcarea acestei norme constituționale prin instituirea tarifului de trecere.

22. Cu privire la critica de neconstituționalitate potrivit căreia cetățenii/utilizatorii sunt discriminați în raport cu autoritățile publice, întrucât acestea sunt exceptate de la plata tarifului de trecere, Curtea constată netemeinicia acestei susțineri. În jurisprudența sa recentă, aplicabilă mutatis mutandis și în cauza de față, spre exemplu, Decizia nr. 537 din 24 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 31 iulie 2025, paragraful 12, Curtea a statuat că scutirea autorităților publice de taxe, tarife, comisioane sau cauțiuni pentru cererile, acțiunile și orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creanțelor bugetare are o justificare obiectivă și rațională, întrucât autoritățile respective sunt beneficiare de alocații bugetare și nu ar avea nicio justificare obligarea acestora să plătească din buget o taxă ce revine aceluiași buget, în condițiile în care acestea sunt finanțate de la bugetul de stat pentru a putea funcționa. Curtea a statuat că principiul egalității nu este aplicabil între cetățeni și autorități publice. Așa cum rezultă din dispozițiile constituționale ale art. 16, cetățenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituție și în legi, fiind egali în fața acestora și a autorităților publice, în timp ce autoritățile publice exercită atribuțiile care le sunt stabilite de lege, potrivit competenței lor, în realizarea funcțiilor pentru care sunt create.

23. Referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (2) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, formulată din perspectiva unei lipse de claritate și previzibilitate, întrucât nu se poate identifica personalul care constată contravențiile, prin Decizia nr. 306 din 9 mai 2017, precitată, paragraful 25, Curtea a reținut că prin specificul contravențiilor sancționate de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, respectiv faptele de a circula fără rovinietă valabilă sau fără peaj valabil, legiuitorul a instituit reguli speciale. Astfel, constatarea contravențiilor se face cu ajutorul mijloacelor tehnice, de către: inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, prin intermediul terminalelor de interogare; poliția rutieră, prin intermediul terminalelor de interogare; personalul poliției de frontieră care își desfășoară activitatea în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a României, prin intermediul terminalelor de interogare. De asemenea, constatarea se face și de către personalul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., desemnat anume, prin consultarea SIEGMCR. Acest sistem informatic permite înregistrarea în format electronic a informațiilor privind achitarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere, gestiunea datelor privind vehiculele pentru care tarifele au fost achitate, monitorizarea și controlul achitării tarifului de utilizare și de trecere. Prin urmare, art. 9 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 prevede în mod clar care sunt persoanele care pot constata contravențiile prevăzute de acest act normativ, inclusiv personalul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., așa încât critica de neconstituționalitate raportată la art. 1 alin. (5) din Constituție este neîntemeiată.

24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

25. În ceea ce privește susținerea potrivit căreia art. 20 alin. (1) lit. e) din anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2003 ar institui un paralelism legislativ, Curtea constată netemeinicia acesteia, deoarece stabilirea în cuprinsul Legii nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003, a competențelor consilierului juridic nu reprezintă un paralelism legislativ, care să determine situații de incoerență și instabilitate legislativă, față de dispozițiile criticate ce prevăd competența directorului general al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., în raporturile cu terții, de a încheia acte juridice în numele și pe seama companiei.

26. Curtea reține că, deși se invocă în mod formal art. 47, art. 57 și art. 154 din Legea fundamentală, în realitate, nu se motivează pretinsa contrarietate a prevederilor de lege criticate cu dispozițiile constituționale invocate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate. Prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție.

27. În final, cu privire la celelalte susțineri ale autorului excepției - referitoare la faptul că dispozițiile criticate instituie o taxare dublă, că autoritatea publică nu administrează în mod just costurile trecerilor de pod, că pot apărea diverse probleme care să împiedice plata tarifului de trecere într-un interval foarte scurt și că o persoană nu poate să își stabilească exact ce drumuri are de făcut și când se vor materializa acestea - Curtea constată că toate acestea sunt opinii personale ce vizează oportunitatea reglementării tarifului de trecere și a modalității de plată a acestuia, iar nu veritabile critici de neconstituționalitate.

28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Bălăucă în Dosarul nr. 25.876/4/2020 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 1 alin. (2^4) și alin. (7^2 )-( 7^4) și ale art. 9 alin. (2) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, precum și a dispozițiilor art. 20 alin. (1) lit. e) din anexa nr. 1 - „Statutul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A.“ la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administrația Națională a Drumurilor din România“ sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 18 septembrie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

Elena-Simina Tănăsescu

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici