DECIZIE nr. 88/2006

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Constantin Doldur - judecător Kozsokar Gabor - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Șerban Viorel Stănoiu - judecător Ion Tiucă - procuror Mădălina Ștefania Diaconu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 131^2 alin. (9) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, excepție ridicată de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România - Asociația pentru Drepturi de Autor în Dosarul nr. 288/2005 al Curții de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 8 septembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 288/2005, Curtea de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 131^2 alin. (9) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 285/2004. Excepția a fost ridicată de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România - Asociația pentru Drepturi de Autor, cu prilejul soluționării unui apel împotriva unei hotărâri arbitrale. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că reglementarea căii de atac a apelului împotriva hotărârii arbitrale privind forma definitivă a metodologiilor negociate de organismele de gestiune colectivă cu utilizatorii operelor al căror mod de exploatare face imposibilă autorizarea individuală de către titularii de drepturi, încalcă dreptul părților de a exercita toate căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, soluția instanței de apel fiind definitivă și irevocabilă. Astfel, prevederea legală criticată contravine principiului constituțional al liberului acces la justiție, deoarece părțile sunt private de dreptul de a supune cauza dezbaterii și judecății unei instanțe de fond, fiind trimise direct în fața unei instanțe de apel. Curtea de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Avocatul Poporului apreciază că textele legale criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 131^2 alin. (9) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996, modificată și completată prin Legea nr. 285/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 30 iunie 2004, și, ulterior, prin art. I pct. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 123/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843 din 19 septembrie 2005. În prezent, textul de lege criticat are următorul cuprins: "În termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii arbitrale părțile pot face apel împotriva acesteia la instanța Curții de Apel București, care se va pronunța asupra cauzei, în complet civil. Hotărârea arbitrală este executorie de drept până la pronunțarea soluției cu privire la menținerea sau modificarea metodologiilor. Soluția Curții de Apel București este definitivă și irevocabilă, se comunică Oficiului Român pentru Drepturile de Autor și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, prin decizie a directorului general, emisă în 5 zile de la data comunicării." În susținerea neconstituționalității acestor texte de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor art. 21, 124, 125, 126 și 129 din Constituție, referitoare la liberul acces la justiție, la înfăptuirea justiției, la statutul judecătorilor, la instanțele judecătorești și, respectiv, la folosirea căilor de atac. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: Hotărârea arbitrală este un act cu caracter jurisdicțional, care, potrivit art. 363 alin. 3 din Codul de procedură civilă, este asimilat, în privința efectelor juridice, unei hotărâri judecătorești, chiar dacă membrii completului arbitral nu sunt judecători, în sensul art. 124 și 125 din Constituție. Instituirea unei singure căi de atac împotriva unei hotărâri arbitrale reprezintă o regulă procedurală specială, reglementată de legiuitor, în temeiul atribuțiilor sale stabilite prin art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, și nu contravine principiului constituțional al accesului liber la justiție. Astfel, Curtea a reținut în jurisprudența sa, spre exemplu în Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, că principiul constituțional al liberului acces la justiție al persoanelor în apărarea drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime nu are semnificația accesului, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac și nici la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește actul de justiție. De asemenea, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu în cauza Golder împotriva Regatului Unit, 1975), s-a statuat că dreptul de acces la tribunale nu este un drept absolut. S-a arătat că, "fiind vorba de un drept pe care Convenția l-a recunoscut fără să-l definească în înțelesul restrâns al cuvântului, există posibilitatea limitărilor implicit admise, chiar în afara limitelor care circumscriu conținutul oricărui drept". Pentru aceleași rațiuni, nu poate fi primită nici susținerea potrivit căreia textul de lege criticat încalcă dispozițiile constituționale cuprinse în art. 129 din Constituție, referitoare la folosirea căilor de atac. De altfel, asupra constituționalității acestui text Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 661 din 8 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 30 ianuarie 2006, când a respins criticile de neconstituționalitate care vizau acest text de lege. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, argumentarea și soluția reținute în decizia citată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 131^2 alin. (9) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, excepție ridicată de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România - Asociația pentru Drepturi de Autor în Dosarul nr. 288/2005 al Curții de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 7 februarie 2006. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Mădălina Ștefania Diaconu