DECIZIE nr. 678/2007

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Ion Tiucă - procuror Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 alin. 1 ultima teză din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Aurel Stegărescu în Dosarul nr. 9.814/2/2006 al Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale. La apelul nominal se prezintă Adriana Carmen Vasile și Cristina-Astrid Negulescu, în calitate de moștenitori legali ai părții Apostol Stegărescu, lipsind autorul excepției și cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond. Părțile prezente solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, apreciind că autorul excepției solicită de fapt completarea textului de lege criticat. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 15 februarie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 9.814/2/2006, Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor "art. 322 alin. 1 ultima teză" din Codul de procedură civilă. Din motivarea excepției rezultă însă că obiectul acesteia îl constituie prevederile întregului articol 322 din Codul de procedură civilă, ce reglementează cu privire la cazurile în care se poate cere revizuirea unei hotărâri judecătorești. Excepția a fost ridicată de Aurel Stegărescu într-o cauză având ca obiect o cerere de revizuire. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 21 privind accesul liber la justiție din Constituție. Astfel, autorul excepției arată că recursul pe care l-a promovat a fost anulat, reținându-se de către instanță că a omis să indice motivele de casare sau modificare și că motivele indicate nu pot fi încadrate în cazurile prevăzute de art. 304 din Codul de procedură civilă. Așa fiind, autorul excepției reclamă faptul că art. 322 din Codul de procedură civilă nu conține o prevedere care să-i dea posibilitatea formulării unei cereri de revizuire împotriva hotărârii prin care i-a fost anulat recursul, ceea ce contravine art. 21 din Constituție. Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând considerentele care au stat la baza Deciziei Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994. Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale, deoarece conceptul de proces echitabil nu implică în mod necesar existența mai multor grade de jurisdicție și nici exercitarea mai multor căi de atac de către toate părțile din proces. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 322 din Codul de procedură civilă, având următorul conținut: - Art. 322: "Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: 1. dacă dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziții potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire; 2. dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut; 3. dacă obiectul pricinii nu se află în ființă; 4. dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecății ori dacă un magistrat a fost sancționat disciplinar pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență în acea cauză; 5. dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere; 6. dacă statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publică, dispăruții, incapabilii sau cei puși sub curatelă sau consiliul judiciar nu au fost apărați deloc sau au fost apărați cu viclenie de cei însărcinați să-i apere; 7. dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate; Aceste dispoziții se aplică și în cazul când hotărârile potrivnice sunt date de instanțe de recurs. În cazul când una dintre instanțe este Curtea Supremă de Justiție, cererea de revizuire se va judeca de această instanță; 8. dacă partea a fost împiedicată să se înfățișeze la judecată și să înștiințeze instanța despre aceasta, dintr-o împrejurare mai presus de voința sa; 9. dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale datorată unei hotărâri judecătorești, iar consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că în susținerea acesteia se reclamă o omisiune legislativă, și anume, aceea că textul de lege criticat nu conține o prevedere care să permită introducerea unei cereri de revizuire împotriva deciziei de anulare a recursului. Având în vedere că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1- 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Aurel Stegărescu în Dosarul nr. 9.814/2/2006 al Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 11 septembrie 2007. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu