DECIZIE nr. 616/2007

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Kozsokar Gabor - judecător Acsinte Gaspar - judecător Ion Predescu - judecător Șerban Viorel Stănoiu - judecător Tudorel Toader - judecător Antonia Constantin - procuror Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă și ale art. I pct. 4 din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, excepție ridicată de Ion Butcaru în Dosarul nr. 2.470/2005 al Tribunalului Bacău - Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 432D/2007, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Cotnari" - S.A. din comuna Cotnari, județul Iași, în Dosarul nr. 9.304/99/2006 al Tribunalului Iași - Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, deliberând, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 432D/2007 la Dosarul nr. 206D/2007, care este primul înregistrat. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin Încheierea din 13 noiembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 2.470/2005, Tribunalul Bacău - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă și ale art. I pct. 4 din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Ion Butcaru cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 8.283 din 27 octombrie 2006, pronunțată de Judecătoria Bacău în Dosarul nr. 8.086/2004. Prin Încheierea din 5 martie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 9.304/99/2006, Tribunalul Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Cotnari" - S.A. din comuna Cotnari, județul Iași, cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 497 din 28 martie 2006, pronunțată de Judecătoria Pașcani în Dosarul nr. 4.787/2005. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile de lege criticate contravin principiului constituțional al egalității în drepturi. Astfel, consideră că prin lipsirea de calea de atac a apelului a persoanelor care au litigii al căror obiect are o valoare de până la un miliard de lei se creează o discriminare între acestea și cei care au la dispoziție apelul, întrucât litigiile lor privesc obiecte a căror valoare este mai mare decât suma amintită. De asemenea, autorii excepției susțin că dispozițiile art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3), referitoare la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, și ale art. 129 privind folosirea căilor de atac, precum și prevederilor art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un recurs efectiv. În acest sens, arată că procedura prevăzută de textul de lege criticat pentru soluționarea recursului nu permite administrarea unor probe noi, cu excepția înscrisurilor, așa încât în asemenea litigii s-ar impune parcurgerea tuturor căilor de atac, respectiv apelul și recursul. Totodată, art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă aduce atingere dispozițiilor art. 129 din Constituție care se referă la căile de atac și are în vedere cel puțin două astfel de căi. Tribunalul Bacău - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că legiuitorul are competența exclusivă de a stabili căile de atac ce pot fi formulate împotriva hotărârilor judecătorești. De asemenea, arată că prevederile de lege criticate nu instituie un tratament discriminatoriu, ci un regim legal al căilor de atac întemeiat pe existența unui criteriu valoric în funcție de care se face distincție între apel și recurs. Tribunalul Iași - Secția civilă consideră că dispozițiile legale criticate nu contravin Constituției și nici Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât restrângerea exercițiului dreptului la apel se justifică în toate situațiile prevăzute de art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă prin interesul redus al litigiului sau prin caracterul provizoriu al unor măsuri. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatul Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că accesul liber la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. De asemenea, arată că textul de lege criticat asigură posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătorești considerate defavorabile. În sprijinul punctului său de vedere, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Avocatul Poporului consideră că art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă este constituțional. Astfel, arată că diferențierea hotărârilor care pot fi supuse sau nu apelului se face pe criteriul valorii obiectului litigiului, iar nu pe cel al averii sau al categoriei sociale, și, prin urmare, textul de lege criticat nu instituie discriminări de natură să aducă atingere principiului constituțional al egalității în drepturi. De asemenea, consideră că regimul juridic diferit instituit cu privire la căile de atac este determinat de deosebirea de situații care impune soluții legislative diferite în vederea asigurării celerității soluționării cauzelor aflate pe rolul instanțelor. În sfârșit, arată că, potrivit dispozițiilor constituționale, căile de atac pot fi exercitate numai în condițiile legii, iar Legea fundamentală și prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu instituie obligativitatea existenței triplului grad de jurisdicție. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă și ale art. I pct. 4 din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004. Curtea observă că, de fapt, textul de lege criticat este art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, în forma modificată prin art. I pct. 4 din Legea nr. 195/2004. De asemenea, constată că, anterior sesizării Curții, textul de lege criticat a fost modificat și prin art. I pct. 40 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, păstrându-se soluția legislativă supusă controlului de constituționalitate, astfel că, în prezent, art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă are următoarea redactare: "Nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreținere, litigii al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei inclusiv, atât în materie civilă, cât și în materie comercială, acțiunile posesorii, precum și cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asigurătorii și în alte cazuri prevăzute de lege." În opinia autorilor excepției, dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și ale art. 129 privind folosirea căilor de atac. De asemenea, consideră că sunt înfrânte și dispozițiile art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un recurs efectiv. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textul de lege criticat a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu aceleași critici și cu aceleași prevederi ale Constituției. Astfel, analizând conformitatea art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă cu principiul constituțional al egalității în drepturi, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 183 din 6 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 3 mai 2007, că "diferențierea hotărârilor care pot fi sau nu pot fi supuse apelului se face pe criteriul valorii obiectului litigiului, iar nu pe cel al averii, și, prin urmare, textul legal atacat nu instituie discriminări pe criteriile prevăzute de art. 4 din Constituție de natură să aducă atingere principiului egalității cetățenilor în fața legii. Regimul juridic diferit - constând în aceea că hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreținere, litigii al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei inclusiv, atât în materie civilă, cât și în materie comercială, acțiunile posesorii, precum și cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asigurătorii și în alte cazuri prevăzute de lege nu pot fi atacate cu apel, ci numai cu recurs - este determinat de deosebirea de situații care impune soluții legislative diferite în vederea asigurării celerității soluționării cauzelor aflate pe rolul instanțelor." În ceea ce privește conformitatea textului de lege criticat cu prevederile constituționale care consacră dreptul la un proces echitabil, precum și cu dreptul la un recurs efectiv consacrat de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea, prin Decizia nr. 873 din 30 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 17 ianuarie 2007, a statuat că "instituirea unor reguli speciale privind exercitarea căilor de atac nu contravine, așa cum susține autorul excepției de neconstituționalitate, prevederilor constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție, atât timp cât, potrivit celor prevăzute de art. 282^1 din Codul de procedură civilă, părților interesate le este asigurată posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătorești considerate defavorabilă. Departe de a îngrădi drepturi consacrate constituțional, reglementarea prevăzută de art. 282^1 din Codul de procedură civilă constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil și într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părților, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluționării unui proces." Cu același prilej, Curtea a constatat că "reglementările internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate căile de atac prevăzute de legislațiile naționale, art. 13 din aceeași convenție consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicție." În același sens, a fost invocată și hotărârea pronunțată în cazul Golder împotriva Regatului Unit, 1975, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că "Dreptul de acces la tribunale nu este absolut. Fiind vorba de un drept pe care convenția l-a recunoscut fără să-l definească în sensul restrâns al cuvântului, există posibilitatea limitărilor implicit admise chiar în afara limitelor care circumscriu conținutul oricărui drept." Întrucât în cauză nu au intervenit elemente noi, de natură a reconsidera jurisprudența Curții Constituționale, soluția și considerentele acestor decizii își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ion Butcaru în Dosarul nr. 2.470/2005 al Tribunalului Bacău - Secția civilă și de Societatea Comercială "Cotnari" - S.A. din comuna Cotnari, județul Iași, în Dosarul nr. 9.304/99/2006 al Tribunalului Iași - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 26 iunie 2007. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea