DECIZIE nr. 804/2008

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Tudorel Toader - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Simona Ricu - procuror Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 294 alin. 1 și ale art. 316 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ioan Man în Dosarul nr. 1.927/219/2007 al Tribunalului Cluj - Secția civilă. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 4 martie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.927/219/2007, Tribunalul Cluj - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 294 alin. 1 și ale art. 316 din Codul de procedură civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ioan Man în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluționarea unui apel. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, întrucât exclud posibilitatea ca hotărârea care prejudiciază interesele unei persoane care nu a fost parte în proces să fie atacată și de aceasta. Tribunalul Cluj - Secția civilă și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece recurentul are posibilitatea de a se adresa instanței de judecată pentru apărarea drepturilor sale prin formularea unei cereri proprii de chemare în judecată împotriva persoanelor care îi încalcă dreptul de proprietate. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 294 alin. 1 și ale art. 316 din Codul de procedură civilă, cu următorul conținut: - Art. 294 alin. 1: "În apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi. [

]"; - Art. 316: "Dispozițiile de procedură privind judecata în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în acest capitol." Excepția de neconstituționalitate se raportează la prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 44 alin. (2) și (3) privind dreptul de proprietate privată, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietății private. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cele ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 294 din Codul de procedură civilă prin Decizia nr. 424 din 25 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 26 iunie 2006. Cu acel prilej, Curtea a statuat că interdicția introducerii unor cereri noi în apel este justificată de caracterul devolutiv al apelului, iar nu de calitatea părților. Soluția derivă din rolul instanței de apel, și anume acela de a examina regularitatea hotărârii primei instanțe cu privire la pretențiile ce au fost deduse în fața sa. De asemenea, Curtea a reținut că interdicția introducerii de cereri noi în apel nu îngrădește accesul liber la justiție, întrucât nimic nu împiedică părțile în proces să formuleze noi pretenții pe calea unei alte acțiuni civile. Întrucât textul de lege criticat nu împiedică în niciun mod părțile interesate să se adreseze justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și intereselor legitime, iar în acest cadru să beneficieze de toate garanțiile ce caracterizează dreptul la apărare, respectiv dreptul la un proces echitabil, nu poate fi reținută nici pretinsa încălcare a art. 24 din Legea fundamentală. Neintervenind elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în această decizie își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Cu privire la susținerile autorului excepției referitoare la faptul că, fiind terț dobânditor al unui drept real, nu poate face recurs împotriva unei sentințe civile date într-un litigiu în care nu a fost parte, ceea ce contravine prevederilor constituționale ale art. 21 și celor ale art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate. Astfel, autorul excepției are posibilitatea de a se adresa justiției, pe calea unei acțiuni proprii, pentru apărarea drepturilor sale, în speță a dreptului de proprietate. Faptul că nu poate exercita o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate într-un litigiu în care nu a fost parte nu are semnificația îngrădirii accesului liber și efectiv la o instanță judecătorească. De asemenea, Curtea reține că prevederile art. 53 din Legea fundamentală nu sunt încălcate prin dispozițiile de lege criticate, deoarece nu s-a reținut restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituțională pretins a fi încălcată. În ceea ce privește dispozițiile constituționale ale art. 44 alin. (2) și (3) privind dreptul de proprietate privată și ale art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietății private, precum și cele ale art. 1 din Protocolul 1 la Convenție, privind proprietatea, Curtea observă că acestea nu au relevanță în soluționarea excepției de neconstituționalitate referitoare la norma procesual civilă potrivit căreia în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face cereri noi. În final, Curtea constată că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilirea competenței instanțelor și a procedurii de judecată constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ținut desigur ca în procesul de legiferare să se circumscrie cadrului constituțional. Or, Curtea a constatat că reglementările deduse controlului satisfac exigențele impuse de norma constituțională, fiind în deplină concordanță cu prevederile art. 21, art. 24 și art. 53 din Legea fundamentală. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 294 alin. 1 și ale art. 316 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ioan Man în Dosarul nr. 1.927/219/2007 al Tribunalului Cluj - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 3 iulie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean