DECIZIE nr. 729/2008

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Ion Tiucă - procuror Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 253 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Corneliu Ștefan Bistriceanu, Sanda Bistriceanu și Mihai Filip în Dosarul nr. 80/300/2002 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă. La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepției, avocat Daniela-Louise Mohanu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părții prezente, care pune în discuție lipsa de procedură cu partea Mircea Gherghinescu, decedat. Magistratul-asistent învederează Curții faptul că, potrivit încheierii de sesizare, Mircea Gheorghiu este parte în dosar în calitate de pârât. Reprezentantul Ministerului Public apreciază că procedura de citare este legală, cadrul procesual specific excepției de neconstituționalitate fiind fixat prin încheierea de sesizare a Curții Constituționale. Deliberând, Curtea respinge cererea prealabilă vizând procedura de citare, constată că aceasta este legală și acordă cuvântul pentru susținerea excepției de neconstituționalitate. Reprezentantul convențional al autorilor excepției susține, în esență, că dispozițiile art. 253 alin. 2 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora "hotărârea care constată perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunțare", contravin dreptului la o cale efectivă de atac, consacrat de art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece termenul de recurs este calculat nu de la data comunicării hotărârii, ci a pronunțării ei. Se creează, în același timp, o discriminare între subiectele de drept care beneficiază de o cale de atac ce poate fi promovată din momentul comunicării hotărârii judecătorești și cei care au interesul să atace cu recurs o hotărâre prin care se constată perimarea, pentru care termenul de recurs curge din momentul pronunțării acesteia. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată deoarece textul de lege criticat nu se opune dreptului de a folosi căile de atac, în condițiile legii. Mai mult, nicio prevedere din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și nici din Constituția României nu dispun cu privire la modalitatea în care legiuitorul ar trebui să reglementeze asupra normelor privind procedura de judecată, atât timp cât drepturile fundamentale aici înscrise sunt respectate. Totodată, termenul de recurs al hotărârii prin care se constată perimarea, calculat de la momentul pronunțării acesteia, are un caracter special, având în vedere că dreptul la acțiune al titularului este lăsat din propria neglijență sau dezinteres în nelucrare, astfel că posibilitatea exercitării acestei căi de atac constituie ea însăși un beneficiu al subiectului de drept. Textul legal criticat nu creează discriminări, având în vedere că se aplică unitar tuturor celor aflați în aceeași situație juridică reglementată de ipoteza normei legale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 22 ianuarie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 80/300/2002, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 253 alin. 2 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Corneliu Ștefan Bistriceanu, Sanda Bistriceanu și Mihai Filip într-o cauză civilă privind soluționarea unui recurs formulat împotriva unei sentințe civile prin care s-a constatat perimarea unei cereri de chemare în judecată. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile legale atacate sunt neconstituționale întrucât stabilesc ca moment al curgerii termenului pentru exercitarea căii de atac a recursului împotriva hotărârii prin care se constată perimarea data pronunțării hotărârii, și nu a comunicării acesteia, lipsind astfel părțile de dreptul la o cale efectivă de atac împotriva hotărârilor judecătorești. Tribunalul București - Secția a V-a civilă opinează în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului a transmis Curții Constituționale punctul său de vedere în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece textele legale atacate nu contravin Constituției și nici Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 253 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: "Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunțare." Excepția de neconstituționalitate se întemeiază pe prevederile art. 11 - "Dreptul internațional și dreptul intern", art. 15 - "Universalitatea", art. 16 - "Egalitatea în drepturi" și ale art. 20 - "Tratatele internaționale privind drepturile omului" din Constituția României, precum și ale art. 13 - "Dreptul la un recurs efectiv" din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în esență, critica de neconstituționalitate vizează momentul de la care, potrivit prevederilor art. 253 alin. 2 din Codul de procedură civilă, legiuitorul a stabilit că poate fi exercitată calea de atac a recursului împotriva hotărârii de constatare a perimării, respectiv în termen de 5 zile de la pronunțare. În opinia autorilor excepției, acest termen trebuie să curgă, la fel ca în alte cazuri de recurs, de la momentul comunicării hotărârii supus recursului, în caz contrar fiind încălcat principiul egalității și dreptul la o cale efectivă de atac. Curtea constată că asemenea critici urmăresc practic modificarea unor soluții legislative în sensul dorit de autorul excepției, deoarece, printr-o anumită interpretare, într-o speță dată, acesta se află într-o situație nefavorabilă. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta "se pronunță numai cu privire la constituționalitatea actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". În consecință, Curtea urmează să respingă excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 253 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Corneliu Ștefan Bistriceanu, Sanda Bistriceanu și Mihai Filip în Dosarul nr. 80/300/2002 al Tribunalului București- Secția a V-a civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 24 iunie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi _________