DECIZIE nr. 581/2008

DECIZIE nr. 581 din 20 mai 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1309 din Codul civil

Intrare în vigoare 14 iulie 2008

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Ion Tiucă - procuror Maria Bratu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1309 din Codul civil, excepție ridicată de Neagoe Bogza în Dosarul nr. 5.696/3/2007 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă. La apelul nominal se prezintă personal partea Georgeta Dumitrescu. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă cu privire la cererea de amânare a judecății formulată de apărătorul părților Marioara Dumitrescu, Petre Lăzărescu și Aristița Cindea. Georgeta Dumitrescu se opune amânării judecării cauzei. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acestei cereri. Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare a judecății formulată de Marioara Dumitrescu, Petre Lăzărescu și Aristița Cindea, prin apărător. Cauza se află în stare de judecată. Partea prezentă solicită respingerea excepției. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 5 noiembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 5.696/3/2007, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1309 din Codul civil, excepție ridicată de Neagoe Bogza într-un proces civil având ca obiect constatarea nulității absolute a unui contract de vânzare-cumpărare. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional, deoarece interzice unui liber-profesionist (avocat) ca, în calitatea sa de persoană fizică, neprevalându-se în niciun fel de calitatea sa profesională, să cumpere drepturi litigioase. Astfel, susține acesta, "este evidentă neconstituționalitatea acestui text a cărui interpretare lasă mult de dorit, deoarece pune pe același calapod profesia de avocat cu aceea de magistrat și, în mod nejustificat, se încalcă principiul libertății actelor juridice". De asemenea, apreciază că interpretarea art. 1309 din Codul civil trebuie făcută în sensul că acest text instituie o nulitate relativă, și nu una absolută, învederând că și părerile în doctrina juridică sunt împărțite în acest sens. Tribunalul București - Secția a IV-a civilă arată că textul de lege criticat are ca scop protejarea tuturor justițiabililor împotriva unor astfel de vânzări, considerate imorale de lege prin atingerea pe care o aduc principiului independenței și caracterului obiectiv al actului de justiție. Pentru aceste motive consideră excepția neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul consideră excepția ca neîntemeiată. În acest sens, arată că interdicția cumpărării de drepturi litigioase de către avocați este necesară și justificată de rațiuni de interes public, anume aceea de a păstra și consolida încrederea cetățenilor în actul de înfăptuire a justiției. Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției îl constituie art. 1309 din Codul civil, care prevede următoarele: "Judecătorii și supleanții (grad judecătoresc desființat), membrii ministerului public (procurorii) și avocații nu se pot face cesionari de drepturi litigioase, care sunt în competența tribunalului județean în a cărui rază teritorială își exercită funcțiunile lor, sub pedeapsa de nulitate, speze și daune-interese." Textele constituționale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 44 alin. (2) privind garantarea și ocrotirea în mod egal a proprietății private, indiferent de titular, și ale art. 53 alin. (1) referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că este neîntemeiată pentru considerentele ce urmează. Potrivit art. 1309 din Codul civil, magistrații și avocații nu pot dobândi pe cale de cesiune drepturi litigioase care sunt de competența tribunalului județean în a cărui circumscripție își exercită funcția sau profesia aceștia. Această interdicție este o incapacitate determinată de rațiuni de ordine publică, și anume apărarea prestigiului magistraților și a corpului de avocați, pentru a nu fi expuși la bănuiala de a fi intervenit pentru soluționarea favorabilă a acțiunilor având ca obiect drepturi litigioase dobândite prin cesiune. Interdicția privește numai litigiile pendinte în circumscripția tribunalului județean unde aceștia își desfășoară activitatea. Întrucât această interdicție este întemeiată pe un motiv de ordine publică, este de principiu că încălcarea ei se sancționează cu nulitatea absolută a actului juridic astfel încheiat și cu suportarea cheltuielilor vânzării-cumpărării și plata daunelor-interese. Asemenea acte nu pot însă să constituie temeiuri pentru dobândirea valabilă a dreptului de proprietate, deoarece actele juridice lovite de nulitate nu pot produce efecte juridice. De aceea, instituirea sancțiunii nulității absolute a unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale constituie prin ea însăși o protecție a dreptului de proprietate dobândit în mod licit, în deplin acord cu dispozițiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege. Pe de altă parte, Curtea reține că prevederile art. 1309 din Codul civil sunt în acord cu art. 57 din Legea fundamentală, potrivit căruia cetățenii români trebuie să își exercite drepturile și libertățile constituționale, printre care și dreptul de proprietate, cu bună-credință, respectându-se astfel dispozițiile imperative ale legii. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1309 din Codul civil, excepție ridicată de Neagoe Bogza în Dosarul nr. 5.696/3/2007 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 20 mai 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Maria Bratu

Alte acte din Monitorul Oficial din data de 14 iulie 2008

DECIZIE nr. 533 din 13 mai 2008

DECIZIE nr. 533 din 13 mai 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 22 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989