DECIZIE nr. 620/2008

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Marinela Mincă - procuror Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 315 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Levente Berecki în Dosarul nr. 7.328/1.387/2006 al Judecătoriei Târgu Mureș. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 16 ianuarie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 7.328/1.387/2006 Judecătoria Târgu Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 315 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Levente Berecki în dosarul de mai sus, având ca obiect soluționarea unei cauze penale. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, deoarece neparticiparea procurorului la judecată în situația în care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate este de natură a transfera judecătorului o parte însemnată din atribuțiile procurorului. Așa fiind, prin punerea în mișcare a acțiunii penale se creează o imixtiune a funcției de acuzare în funcția de judecată, fapt care duce la încălcarea dreptului la un proces echitabil. De asemenea, după ce a pus în mișcare acțiunea penală, în absența procurorului de la judecată, președintele se implică activ, exercitând activități și atribuții specifice reprezentanților Ministerului Public. Dreptul la un proces echitabil presupune ca judecătorul să fie un participant echidistant la judecată, să nu se implice în acuzare și nici în apărare, orice fel de implicare activă apărând ca neconstituțională. Lipsind de la judecată, procurorul nu mai poate să vegheze la respectarea prevederilor legale, deci, dreptul la un proces echitabil este, în opinia autorului, din nou încălcat. Judecătoria Târgu Mureș opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, prin dispozițiile legale criticate se stabilesc cazurile în care procurorul este obligat să participe la ședințele de judecată ale judecătorilor, neaducându-se atingere dreptului părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. În plus, procurorii participă la judecată potrivit voinței legiuitorului, care este exprimată în dispozițiile art. 315 alin. 1 din Codul de procedură penală. În cauzele în care prezența procurorului nu este obligatorie, fiind lăsată la aprecierea sa, procurorul se prezintă la judecată numai dacă, față de elementele concrete ale cauzei, consideră că este necesar, dar neparticiparea sau participarea procurorului nu poate influența decizia judecătorului. Mai mult, dispozițiile art. 315 din Codul de procedură penală reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 315 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Participarea procurorului, care au următorul conținut: "Procurorul este obligat să participe la ședințele de judecată ale judecătoriilor, în cauzele în care instanța de judecată a fost sesizată prin rechizitoriu, în cauzele în care legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii de 3 ani sau mai mare ori în cauzele în care unul dintre inculpați se află în stare de detenție sau în vreuna dintre situațiile prevăzute în art. 171 alin. 2, precum și în cazul în care se dispune înlocuirea pedepsei amenzii cu cea a închisorii. La ședințele de judecată privind alte infracțiuni, procurorul participă când consideră necesar. La ședințele de judecată ale celorlalte instanțe, participarea procurorului este obligatorie în toate cazurile." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile criticate sunt incluse în titlul II, cap. II, secțiunea I din Codul de procedură penală, destinate desfășurării judecării cauzelor care reglementează, printre altele, participarea procurorului la ședințele de judecată și rolul acestuia în faza de cercetare judecătorească. Astfel, prevederile legale contestate stabilesc condițiile participării obligatorii și facultative a procurorului la ședințele de judecată. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin posibilitatea conferită procurorului de textele atacate de a nu participa, atunci când consideră necesar, la ședințele de judecată privind alte infracțiuni, se permite judecătorului să exercite și funcția de acuzare, lipsind inculpatul de dreptul la un proces echitabil. În examinarea acestei critici este de reținut că dreptul la un proces echitabil presupune, între altele, dreptul de a fi judecat de o instanță independentă și imparțială. Or, indiferent dacă procurorul participă sau nu la ședințe, judecătorul se apleacă asupra cauzei de pe o poziție de independență, criteriul după care este ținut să dezlege pricina fiind incontestabil numai legea, deoarece, potrivit art. 124 alin. (3) din Constituție, "Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii". Obligația constituțională de imparțialitate subzistă pentru judecător și în aceste ipoteze și nimic nu se opune ca, în raport cu probele administrate în faza dezbaterilor contradictorii și evaluate potrivit legii, judecătorul să pronunțe o hotărâre de achitare. Distinct de argumentele de mai sus, Curtea constată că, dată fiind noua redactare a art. 279 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală, în cazul tuturor infracțiunilor pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă, aceasta din urmă se adresează numai organului de cercetare penală sau procurorului și, drept consecință, sesizarea instanței de judecată se va face numai prin rechizitoriu. Așa fiind, critica autorului excepției a rămas, din această perspectivă, fără obiect, deoarece participarea procurorului la ședințele de judecată ale judecătoriilor a devenit obligatorie în cazul tuturor infracțiunilor, legea procesual penală nemaipermițând persoanei vătămate să se adreseze cu plângere direct instanței de judecată în cazul anumitor infracțiuni de un pericol social mai scăzut. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art.1-3, al art.11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 315 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Levente Berecki în Dosarul nr. 7.328/1.387/2006 al Judecătoriei Târgu Mureș. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 27 mai 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru