DECIZIE nr. 1403/2009

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Marinela Mincă - procuror Fabian Niculae - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 84 alin. 1 pct. 2 și 3 și alin. 2 teza a doua din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, excepție ridicată de Viorica Rusu în Dosarul nr. 2.312/206/2007 al Curții de Apel Suceava - Secția penală și pentru cauze cu minori. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 6 mai 2009, pronunțată în Dosarul nr. 2.312/206/2007, Curtea de Apel Suceava - Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 84 alin. 1 pct. 2 și 3 și alin. 2 teza a doua din Legea nr. 59/1934 asupra cecului. Excepția a fost ridicată de Viorica Rusu, inculpată în dosarul menționat. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că textele legale criticate incriminează aceleași fapte ca acelea avute în vedere de dispozițiile art. 215 alin. 4 din Codul penal. Pe de altă parte, legea penală actuală nu definește noțiunea de "fapt scuzabil" prevăzut de art. 84 alin. 2 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, în baza căruia emitentul unui cec va fi apărat de pedeapsă, situație în care inculpatul nu își poate exercita dreptul la apărare. Curtea de Apel Suceava - Secția penală și pentru cauze cu minori consideră că textele legale criticate sunt constituționale. În ceea ce privește dispozițiile art. 84 alin. 1 pct. 2 și 3, Curtea constată că motivele de neconstituționalitate invocate nu privesc textul de lege criticat, ca atare, ci aplicarea acestuia, aspect ce excedează competenței instanței de contencios constituțional, cenzurarea aplicării legii intrând în atribuțiile instanțelor judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. În ceea ce privește criticile referitoare la art. 84 alin. 2 teza a doua, conform cărora legiuitorul nu definește "faptul scuzabil", lipsindu-se astfel inculpatul de dreptul la apărare, instanța constată că asemenea critici nu intră în competența Curții Constituționale, care se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 84 alin. 1 pct. 2 și 3 și alin. 2 teza a doua din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 1 mai 1934, care au următorul cuprins: - Art. 84 alin. 1 pct. 2 și 3: "Se va pedepsi cu amendă de la 5.000-100.000 lei și închisoare de la 6 luni până la 1 an, afară de cazul când faptul constituie un delict sancționat cu o pedeapsă mai mare, în care caz se aplică această pedeapsă: [

]. 2. Oricine emite un cec fără a avea la tras disponibil suficient, sau după ce a tras cecul și mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, în total sau în parte de disponibilul avut. 3. Oricine emite un cec cu data falsă sau căruia îi lipsește unul din elementele esențiale arătate de alineatele 1, 2, 3 și 5 al art. 1 și art. 11." - Art. 84 alin. 2 teza a doua: "[

] Când emiterea cecului se datorează unui fapt scuzabil, emitentul va fi apărat de pedeapsă." Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 20 privind tratatele internaționale privind drepturile omului, prin raportarea concretă la prevederile art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția europeană a drepturilor omului, ale art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepsei, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 73 lit. h) privind reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și regimului executării acestora, ale art. 124 potrivit cărora justiția este unică, imparțială și egală pentru toți. Examinând excepția, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestor dispoziții legale în raport cu critici asemănătoare. Astfel, prin Decizia nr. 1.304 din 2 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 109 din 24 februarie 2009, Curtea a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate, deoarece a constatat că motivul de neconstituționalitate invocat nu privește textul de lege criticat, ca atare, ci aplicarea acestuia, aspect care, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, excedează competenței instanței de contencios constituțional. Astfel, "Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzute de lege. În plus, așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, de exemplu prin Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acelui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezultă din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. În ce privește alin. 2 teza a doua din art. 84, Curtea constată că autorul excepției critică acest text pe motiv că legiuitorul nu definește faptul scuzabil, astfel «că inculpatului nu i se garantează dreptul la apărare câtă vreme acest drept este lipsit de conținut». Or, asemenea critici nu intră în competența Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului." Considerentele din decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față, astfel încât excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 84 alin. 1 pct. 2 și 3 și alin. 2 teza a doua din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, excepție ridicată de Viorica Rusu în Dosarul nr. 2.312/206/2007 al Curții de Apel Suceava - Secția penală și pentru cauze cu minori. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 3 noiembrie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Fabian Niculae