DECIZIE nr. 1140/2009

DECIZIE nr. 1.140 din 15 septembrie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385^18 din Codul de procedură penală

Intrare în vigoare 19 octombrie 2009

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Tudorel Toader - judecător Iuliana Nedelcu - procuror Oana Cristina Puică - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385^18 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Constantin Borș în Dosarul nr. 1.582/287/2008 al Judecătoriei Râmnicu Sărat. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă Curții că autorul excepției de neconstituționalitate a transmis note scrise, prin care solicită admiterea acesteia. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 29 ianuarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.582/287/2008, Judecătoria Râmnicu Sărat a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385^18 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Constantin Borș cu ocazia rejudecării plângerii împotriva unei ordonanțe de scoatere de sub urmărire penală, plângere respinsă de instanța de fond ca tardiv introdusă. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că art. 385^18 din Codul de procedură penală încalcă accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, principiul independenței judecătorilor și supunerii lor numai legii, precum și dispozițiile constituționale referitoare la efectele deciziilor Curții Constituționale, în măsura în care obligă instanța de fond să respecte hotărârea instanței de recurs, deși aceasta din urmă nu respectă decizia Curții Constituționale, care vizează chiar litigiul dintre părți. Astfel, cu ocazia soluționării recursului împotriva Sentinței nr. 106 din 28 martie 2007 a Judecătoriei Râmnicu Sărat, prin care aceasta respinsese ca tardiv formulată plângerea împotriva unei ordonanțe de scoatere de sub urmărire penală, a fost invocată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, pe motiv că termenul de introducere a plângerii la judecător împotriva actelor procurorului de netrimitere în judecată ar trebui să curgă tot de la comunicarea soluției procurorului ierarhic superior și în cazul în care acesta din urmă a soluționat cauza după expirarea termenului de 20 de zile prevăzut de art. 277 din Codul de procedură penală. Deși, prin Decizia nr. 136 din 12 februarie 2008, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală ca fiind neîntemeiată, Tribunalul Buzău, prin Decizia nr. 159 din 29 mai 2008, a admis recursul împotriva sentinței mai sus menționate și a trimis cauza spre rejudecare instanței de fond, obligând-o să încalce dispozițiile deciziei Curții Constituționale care este definitivă și produce efecte obligatorii între părți. Judecătoria Râmnicu Sărat nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 385^18 din Codul de procedură penală sunt constituționale, întrucât nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate de autorul excepției. Face trimitere, în acest sens, la deciziile Curții Constituționale nr. 539/2004 și nr. 983/2007. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 385^18 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: "Instanța de rejudecare trebuie să se conformeze hotărârii instanței de recurs, în măsura în care situația de fapt rămâne cea avută în vedere la soluționarea recursului. Când hotărârea este desființată numai cu privire la unele fapte sau persoane, ori numai în ce privește latura penală sau civilă, instanța de rejudecare se pronunță în limitele în care hotărârea a fost casată." În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (1) și (3) referitoare la accesul liber la justiție și la dreptul la un proces echitabil, ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și principiul independenței judecătorilor și supunerii lor numai legii și ale art. 147 alin. (4) referitoare la efectele deciziilor Curții Constituționale, precum și a prevederilor art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia critică, în realitate, modul de aplicare a legii de către instanța de recurs. Eventualele greșeli de aplicare a legii, la care face referire în motivarea excepției și care constituie cauza nemulțumirii autorului excepției, nu pot constitui însă motive de neconstituționalitate a dispozițiilor de lege criticate și, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanța de contencios constituțional, fiind de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate va fi respinsă ca inadmisibilă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 385^18 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Constantin Borș în Dosarul nr. 1.582/287/2008 al Judecătoriei Râmnicu Sărat. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 15 septembrie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică

Alte acte din Monitorul Oficial din data de 19 octombrie 2009

DECIZIE nr. 1130 din 10 septembrie 2009

DECIZIE nr. 1.130 din 10 septembrie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezult...