DECIZIE nr. 1137/2009

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Tudorel Toader - judecător Iuliana Nedelcu - procuror Oana Cristina Puică - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 379 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Mircea-Silvius Leonescu în Dosarul nr. 679.1/308/2008 (nr. în format vechi 5.034/2008) al Tribunalului Mureș - Secția penală. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât autorul excepției solicită, în realitate, completarea dispozițiilor de lege criticate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 3 decembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 679.1/308/2008 (nr. în format vechi 5.034/2008), Tribunalul Mureș - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 379 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Mircea-Silvius Leonescu în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect apelurile declarate împotriva unei sentințe penale. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile art. 379 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală, deoarece în apel nu mai pot fi formulate apărări care să determine trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, situație în care justițiabilul este privat de un grad de jurisdicție. Tribunalul Mureș - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile art. 379 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală nu încalcă prevederile din Legea fundamentală și din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate de autorul excepției. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 379 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală sunt constituționale, întrucât nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate de autorul excepției și, totodată, asigură dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală consacrat de art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Face trimitere, în acest sens, la Decizia Curții Constituționale nr. 239/2007. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 379 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, modificate prin art. I. pct. 174 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având următorul cuprins: "Instanța, judecând apelul, pronunță una dintre următoarele soluții: [

] 2. admite apelul și: [

]

b) desființează sentința primei instanțe și dispune rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată, pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanță a avut loc în lipsa unei părți nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate. Rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată se dispune și atunci când există vreunul dintre cazurile de nulitate prevăzute în art. 197 alin. 2, cu excepția cazului de necompetență, când se dispune rejudecarea de către instanța competentă."

În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil și ale art. 129 privind folosirea căilor de atac, precum și ale art. 20 alin. (2) referitoare la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului raportate la prevederile art. 2 referitoare la dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală și ale art. 4 paragraful 2 privind condițiile redeschiderii procesului din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 379 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la dispozițiile art. 21 din Legea fundamentală, invocate și în prezenta cauză, și față de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 239 din 20 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 19 aprilie 2007, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor de lege criticate în prezenta cauză, pentru motivele acolo arătate. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Pentru aceleași motive, art. 379 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală nu încalcă nici dispozițiile constituționale ale art. 129 privind folosirea căilor de atac, ci asigură dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală consacrat de art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prevederile art. 4 paragraful 2 privind condițiile redeschiderii procesului din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu sunt aplicabile în cauza de față. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 379 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Mircea-Silvius Leonescu în Dosarul nr. 679.1/308/2008 (nr. în format vechi 5.034/2008) al Tribunalului Mureș - Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 15 septembrie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică