DECIZIE nr. 840/2010

Augustin Zegrean - președinte Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Mircea Ștefan Minea - judecător Iulia Antoanella Motoc - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Marinela Mincă - procuror Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) și art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, excepție ridicată de Ioan Petre Savu în Dosarul nr. 240/64/2009 al Curții de Apel Brașov - Secția penală și pentru cauze cu minori. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Autorul excepției a depus la dosar o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător. Reprezentantul Ministerului Public se opune cererii formulate. Curtea, deliberând asupra cererii formulate, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 și al art. 156 din Codul de procedură civilă, constată că încheierea de sesizare a fost emisă la 9 septembrie 2009, iar de la acea dată și până în prezent s-a scurs un interval suficient pentru autor în vederea întreprinderii demersurilor necesare apărării, sens în care respinge cererea formulată. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca nefondată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 9 septembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 240/64/2009, Curtea de Apel Brașov - Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (1) și art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, excepție ridicată de Ioan Petre Savu. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 23 alin. (1) referitoare la inviolabilitatea libertății individuale și a siguranței persoanei și ale art. 26 referitoare la viața intimă, familială și privată, deoarece, deși prin textele criticate se urmărește protejarea intereselor persoanei exploatate, în principal, și ale minorului, în special, modalitatea de reglementare nu ține seama de posibilitatea reală ca persoana "exploatată" să dorească să beneficieze de ajutorul altor persoane, pentru a-și câștiga pe această cale mijloacele de trai necesare. Totodată, în partea specială a Codului penal sunt incriminate și alte infracțiuni care aduc atingere odinii publice și bunelor moravuri, cum ar fi cerșetoria, prin care sunt sancționate activitățile nelegale la mila publicului în vederea obținerii de ajutor material. Or, atâta vreme cât textul contestat incriminează fapte ce intră în elementul material al laturii obiective al altor infracțiuni, autorul excepției consideră că sunt incidente dispozițiile referitoare la răspunderea penală pentru fapta altuia. De asemenea, dispozițiile legale criticate transformă cazarea unei persoane dintr-o activitate civilă, prin excelență licită, în una ilicită, numai pentru că persoana găzduită înțelege să desfășoare activități ilegale. În sfârșit, autorul excepției, în susținerea tezei neconstituționalității art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, mai arată că, deși fapta pentru care a fost cercetat a fost săvârșită sub imperiul legii vechi, în cauză nu s-au aplicat prevederile legii mai favorabile, ignorându-se dispozițiile art. 13 din Codul penal. Curtea de Apel Brașov - Secția penală și pentru cauze cu minori opinează că excepția de neconstituționalitate este nefondată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 12 alin. (1) și art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 11 decembrie 2001, așa cum au fost modificate prin articolul unic pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 19 iulie 2005, care au următorul conținut: - Art. 12 alin. (1): "Constituie infracțiunea de trafic de persoane recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane, prin amenințare, violență sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-și exprima voința, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane, și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi."; - Art. 13 alin. (1) și (2): "(1) Recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia, constituie infracțiunea de trafic de minori și se pedepsește cu închisoare de la 5 ani la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârșită prin amenințare, violență sau alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea minorului de a se apăra ori de a-și exprima voința sau prin oferirea, darea, acceptarea ori primirea de bani sau de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra minorului, pedeapsa este închisoare de la 7 ani la 18 ani și interzicerea unor drepturi."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 74 din 8 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 14 martie 2007, a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 și art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, statuând că nu contravin în vreun fel Constituției. Cu acel prilej a arătat "că abuzul de autoritate nu implică vicierea voinței unei persoane în executarea unor acte prin care dispune de libertatea sa în folosul persoanei care exercită abuzul. În condițiile în care o persoană este recrutată, transportată, transferată, cazată sau primită, prin mijloacele prevăzute de textul criticat, între care "abuzul de autoritate", cu scopul de a fi exploatată, nu se poate reține, așa cum fără temei se susține în motivarea excepției, că incriminarea unei asemenea fapte încalcă dreptul la liberă circulație, prevăzut de art. 25 din Constituție, sau dreptul persoanei de a dispune de ea însăși, consacrat prin art. 26 alin. (2) din Legea fundamentală". Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. De asemenea, Curtea mai constată că prevederile legale criticate nu afectează în niciun fel dispozițiile constituționale referitoare la inviolabilitatea libertății individuale. Dimpotrivă, prin incriminarea faptelor contestate, legiuitorul a instituit noi măsuri de garantare a acesteia. În sfârșit, în ceea ce privește celelalte critici referitoare la aplicarea în cauză a legii penale mai favorabile ori la încadrarea unei anumite stări de fapt în infracțiunea de trafic de persoane ce intră sub incidența Legii nr. 678/2001, Curtea constată că nu intră în competența sa de soluționare, numai judecătorul de drept comun având o asemenea atribuție. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) și art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, excepție ridicată de Ioan Petre Savu în Dosarul nr. 240/64/2009 al Curții de Apel Brașov - Secția penală și pentru cauze cu minori. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 24 iunie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru