DECIZIE nr. 821/2010

Augustin Zegrean - președinte Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Mircea Ștefan Minea - judecător Iulia Antoanella Motoc - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zolatan - judecător Tudorel Toader - judecător Marinela Mincă - procuror Doina Suliman - magistrat-asistent-șef Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Georgeta Cârciumaru în Dosarul nr. 8.771/280/2008 al Tribunalului București - Secția a II-a penală, de Marin Frunză în Dosarul nr. 1.517/44/2009 al Curții de Apel Galați - Secția penală și de Puiu Vasile în Dosarul nr. 2.213/233/2009 al Judecătoriei Galați. La apelul nominal răspunde personal autorul excepției Georgeta Cârciumaru. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Curtea, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 8.004D/2009, nr. 8.029D/2009 și nr. 8.530D/2009, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Autorul excepției prezent lasă la aprecierea instanței constituționale conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor. Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea dosarelor nr. 8.029D/2009 și nr. 8.530D/2009 la Dosarul nr. 8.004D/2009, care este primul înregistrat. Cauza este în stare de judecată. Președintele acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate pentru motivele invocate în fața instanței de judecată. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: Prin Încheierea din 28 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 8.771/280/2008, Tribunalul București - Secția a II-a penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 2 teza finală din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Georgeta Cârciumaru cu ocazia soluționării recursului formulat împotriva Sentinței penale nr. 503 din 25 iunie 2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București în Dosarul nr. 8.771/303/2008. Prin Decizia penală nr. 642/r din 21 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.517/44/2009, Curtea de Apel Galați - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Marin Frunză cu ocazia soluționării recursului formulat împotriva Încheierii de ședință din 7 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Galați în Dosarul nr. 3.308/121/2009, având ca obiect plângere împotriva rezoluției procurorului de netrimitere în judecată. Prin Încheierea din 17 noiembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 2.213/233/2009, Judecătoria Galați a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Vasile Puiu cu ocazia soluționării plângerii împotriva unei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituționale ale art. 1, 4, 15, 16, 21, 24, 53, 124, 126, 129, 131, 132, 133 și 148, ale art. 11 și 20 raportate la prevederile art. 1, 6, 14 și 17 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 1, 2, 6, 7, 8, 10, 11 și 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. În acest sens arată, în esență, că, în cazul în care procurorul ierarhic superior nu soluționează plângerea în termen de 20 de zile, persoana vătămată este ținută, sub sancțiunea decăderii, să se adreseze instanței în termen de 20 de zile de la expirarea termenului inițial de soluționare a plângerii de către procurorul ierarhic superior. Astfel, persoana vătămată este sancționată pentru culpa procurorului ierarhic superior, în condițiile în care textul de lege criticat nu prevede nicio sancțiune pentru acesta din urmă. Instanțele de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, susținerile autorului excepției prezent, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală "Plângerea în fața judecătorului împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată", dispoziții care au următorul conținut: "În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori procurorul ierarhic superior nu a soluționat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului inițial de 20 de zile." Acest text de lege este raportat la prevederile constituționale ale art. 1 privind statul român, ale art. 4 privind egalitatea între cetățeni, ale art. 15 referitoare la universalitatea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 124 referitoare la înfăptuirea justiției, ale art. 126 privind instanțele judecătorești, ale art. 129 privind folosirea căilor de atac, ale art. 131 referitoare la rolul Ministerului Public, ale art. 132 privind statutul procurorilor, ale art. 133 referitoare la rolul și structura Consiliului Superior al Magistraturii și ale art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană, precum și ale art. 11 cu privire la dreptul internațional și dreptul intern și ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportate la prevederile art. 1 referitoare la obligația de a respecta drepturile omului, ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 14 referitoare la interzicerea discriminării și ale art. 17 privind interzicerea abuzului de drept din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea sunt invocate prevederile art. 1, 2, 6, 7, 8, 10, 11 și 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile alin. 2 al art. 278^1 din Codul de procedură penală reglementează dreptul persoanei vătămate de a formula plângere direct la instanța de judecată în cazul în care procurorul nu se conformează prevederilor art. 277 din Codul de procedură penală, potrivit cărora "procurorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire și să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea modul în care a fost rezolvată", precum și termenul de formulare a plângerii în această situație. Dispozițiile art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional, prin raportare la aceleași prevederi din Legea fundamentală și din actele normative internaționale, invocate și în prezenta cauză, și față de critici similare. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 901 din 16 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 29 octombrie 2008, și Decizia nr. 497 din 7 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2009, prin care Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, pentru motivele acolo arătate. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Georgeta Cârciumaru în Dosarul nr. 8.771/280/2008 al Tribunalului București - Secția a II-a penală, de Marin Frunză în Dosarul nr. 1.517/44/2009 al Curții de Apel Galați - Secția penală și de Puiu Vasile în Dosarul nr. 2.213/233/2009 al Judecătoriei Galați. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 22 iunie 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-șef, Doina Suliman