DECIZIE nr. 628/2010

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Tudorel Toader - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Carmen-Cătălina Gliga - procuror Maria Bratu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil, excepție ridicată de Elena Preda, Alexandru Paraschiv, Mihaela Elena Paraschiv, Octavian Răcătaian și Nicolae Cârjaru în dosarele nr. 716/281/2008, nr. 21.223/3/2008, nr. 22.542/299/2009 și nr. 23.197/3/2005 ale Judecătoriei Ploiești - Secția civilă, Curții de Apel București Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, Curții de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală și Tribunalului București - Secția a V-a civilă. Dezbaterile au avut loc în ședința din data de 29 aprilie 2010, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, la cererea d-lui Nicolae Cârjaru, a amânat pronunțarea la data de 6 mai 2010. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin încheierile din 30 noiembrie 2009, 17 decembrie 2009, 7 ianuarie 2010 și din 2 noiembrie 2009, pronunțate în dosarele nr. 716/281/2008, nr. 21.223/3/2008, nr. 22.542/299/2009 și nr. 23.197/3/2005, Judecătoria Ploiești - Secția civilă, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, Curtea de Apel București Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală și Tribunalul București - Secția a V-a civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil, excepție ridicată de Elena Preda, Alexandru Paraschiv, Mihaela Elena Paraschiv, Octavian Răcătaian și Nicolae Cârjaru. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile art. 480 din Codul civil contravin dispozițiilor art. 20, 21, 27 și 44 din Constituție, întrucât, prin sintagma "limitele determinate de lege", instituie limitări ale dreptului de proprietate impuse de drepturi concurente preexistente sau de constituirea ori menținerea unor drepturi - cum ar fi dezmembrămintele dreptului de proprietate aparținând altor persoane. Se mai susține că prin aplicarea lor prilejuiesc dobânditorului unui imobil să solicite instanței de judecată evacuarea transmițătorului și a celorlalte persoane care au drept asupra bunului, mai înainte de a se fi soluționat litigiul dintre părți cu privire la validitatea actului de transmitere a proprietății. Judecătoria Ploiești - Secția civilă, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, Curtea de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală și Tribunalul București - Secția a V-a civilă consideră excepția neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 480 din Codul civil, potrivit cărora "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și a dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege". Autorii excepției consideră că textul de lege criticat contravine dispozițiilor constituționale ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 27 referitoare la inviolabilitatea domiciliului, art. 44 care consacră dreptul de proprietate privată. De asemenea, consideră că sunt încălcate și dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Analizând excepția, Curtea constată că prevederile art. 480 din Codul civil au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, prilej cu care s-a statuat că acest text de lege este constituțional. În acest sens, este Decizia nr. 584 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 27 mai 2009, sau Decizia nr. 1.570 din 19 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 11 decembrie 2009, prin care Curtea a reținut că dispozițiile art. 480 din Codul civil dau definiția legală a proprietății, precizând că dreptul de proprietate este atât un drept absolut, ce rezultă din exercitarea celor trei atribute ale acestui drept real, usus, fructus și abusus, cât și un drept exclusiv, din punctul de vedere al titularului care îl poate exercita în mod liber, cu respectarea, însă, a ordinii publice și a dispozițiilor imperative ale legii. Astfel, textul de lege criticat este în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale ale art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege și, de asemenea, se aplică tuturor celor vizați de ipoteza normei legale, fără discriminări, fiind astfel respectat principiul egalității cetățenilor în fața legii. Considerentele reținute de Curte în deciziile menționate sunt valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței acesteia. Cu privire la celelalte dispoziții constituționale și convenționale invocate, Curtea constată că acestea nu au incidență în cauza de față. Totodată, în subsidiar, Curtea observă că motivarea autorilor excepției cuprinde și critici privind raționamentele avute în vedere de instanța de fond privind operațiunea juridică a comparării titlurilor părților și a modului de interpretare și aplicare a prevederilor Legii nr. 10/2001, aspecte care excedează competenței Curții Constituționale. De altfel, cu privire la acțiunile întemeiate pe dispozițiile dreptului comun, având ca obiect revendicarea imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 194522 decembrie 1989, formulate după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 și soluționate neunitar de instanțele judecătorești, prin Decizia nr. 33 din 9 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 23 februarie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că, atunci când intervine concursul dintre legea specială și legea generală, acesta se rezolvă în favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar dacă acesta nu este prevăzut expres în legea specială. Totodată, în cazul în care sunt sesizate neconcordanțe între legea specială, respectiv Legea nr. 10/2001, și Convenția europeană a drepturilor omului, aceasta din urmă are prioritate. Această prioritate poate fi dată în cadrul unei acțiuni în revendicare, întemeiată pe dreptul comun, în măsura în care astfel nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securității raporturilor juridice. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 480 din Codul civil, excepție ridicată de Elena Preda, Alexandru Paraschiv, Mihaela Elena Paraschiv, Octavian Răcătaian și Nicolae Cârjaru în dosarele nr. 716/281/2008, nr. 21.223/3/2008, nr. 22.542/299/2009 și nr. 23.197/3/2005 ale Judecătoriei Ploiești - Secția civilă, Curții de Apel București Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, Curții de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală și Tribunalului București - Secția a V-a civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 6 mai 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Maria Bratu