DECIZIE nr. 578/2010

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Antonia Constantin - procuror Cristina Toma - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 19, raportat la art. 48 și 50 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Societatea Cooperativă de Consum "Federalcoop" din Constanța în Dosarul nr. 11.205/212/2008 al Tribunalului Constanța - Secția civilă. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent învederează Curții faptul că partea Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a depus la dosarul cauzei precizări pentru respingerea excepției ca neîntemeiată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă, întrucât critica autorului excepției privește compararea textului de lege criticat cu alte norme legale, iar nu prin raportare la dispoziții din Constituție. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 24 aprilie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 11.205/212/2008, Tribunalul Constanța - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 19, raportat la art. 48 și 50 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Cooperativă de Consum "Federalcoop" din Constanța într-o cauză civilă ce are ca obiect pretenții în baza Legii nr. 10/2001. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 19 din Legea nr. 10/2001 prevăd o categorie de deținători care au adăugat pe verticală și orizontală corpuri noi suplimentare imobilelor inițiale revendicate, ce nu sunt egali în drepturi procesuale cu chiriașii prevăzuți în art. 48 din aceeași lege, aflându-ne în prezența unei discriminări, fapt ce încalcă prevederile art. 16 din Constituție. Consideră că, în cazul în care textul art. 19 este constituțional prin raportare la prevederile art. 16 din Legea fundamentală, acesta se află în contradicție cu dispozițiile art. 21 din Constituție, întrucât prevede taxe de timbru exorbitante pentru litigii ce nu au fost declanșate de către autorul excepției. Invocă greșita interpretare și aplicare a legii de către instanțele de judecată. Tribunalul Constanța - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând în acest sens că dispozițiile de lege criticate nu încalcă prevederile art. 16 și 21 din Constituție și nici pe cele ale art. 44 din Legea fundamentală. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Arată, în acest sens, că prevederile legale nu conțin norme contrare principiului egalității în drepturi a cetățenilor și nici dreptului de proprietate privată, deoarece aceste dispoziții se aplică uniform pentru toate subiectele de drept care se află în situația stabilită de ipoteza normelor menționate și nu instituie privilegii sau discriminări pe criterii arbitrare. Apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin nici prevederilor art. 21 din Constituție, deoarece nu înlătură posibilitatea părților de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 19, raportat la art. 48 și 50 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005. Din examinarea argumentelor autorului excepției reiese că, în fapt, critica autorului excepției privește prevederile art. 19 din Legea nr. 10/2001, astfel încât obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie acest text, având următorul conținut: "(1) În situația imobilelor-construcții care fac obiectul notificărilor formulate potrivit procedurilor prevăzute la cap. III și cărora le-au fost adăugate, pe orizontală și/sau verticală, în raport cu forma inițială, noi corpuri a căror arie desfășurată însumează peste 100% din aria desfășurată inițial și dacă părțile nu convin altfel, foștilor proprietari li se acordă sau, după caz, propun măsuri reparatorii prin echivalent. Măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite, sau despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

(2) În situația imobilelor-construcții care fac obiectul notificărilor formulate potrivit procedurilor prevăzute la cap. III și cărora le-au fost adăugate, pe orizontală și/sau verticală, în raport cu forma inițială, corpuri suplimentare de sine stătătoare, foștilor proprietari sau, după caz, moștenitorilor acestora, li se restituie, în natură, suprafața deținută în proprietate la data trecerii în proprietatea statului.

(3) Deținătorul suprafeței adăugate imobilului preluat are drept de preemțiune la cumpărarea suprafeței restituite fostului proprietar sau, după caz, moștenitorului acestuia, dispozițiile art. 17 fiind aplicabile în aceste situații indiferent de calitatea deținătorului.

(4) Noul proprietar al suprafeței restituite în proprietate potrivit alin. (2) are un drept de preemțiune la cumpărarea suprafeței adăugate imobilului după trecerea acestuia în proprietatea statului, dispozițiile art. 17 alin. (2) și (3) fiind aplicabile în mod corespunzător".

Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 ce privesc egalitatea în drepturi și ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiție. În ceea ce privește critica autorului excepției referitoare la pretinsa neconstituționalitate a unui text de lege prin raportare la un alt text din aceeași lege, Curtea constată că, în conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sunt neconstituționale prevederile legilor, ale tratatelor internaționale, ale regulamentelor Parlamentului și ale ordonanțelor Guvernului care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției. Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 10/2001 apare astfel ca inadmisibilă. De asemenea, în numeroase rânduri, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa că nu intră în competența sa de control interpretarea legii de către autoritățile judecătorești și nici modul de aplicare a legii, sub acest aspect excepția de neconstituționalitate fiind, de asemenea, inadmisibilă. Autorul excepției consideră că textul de lege criticat se află în contradicție cu dispozițiile art. 21 din Constituție, întrucât prevede taxe de timbru exorbitante pentru litigii ce nu au fost declanșate de către acesta. Curtea constată că dispozițiile art. 19 din Legea nr. 10/2001 nu conțin dispoziții cu privire la reglementarea taxelor de timbru, astfel încât, și sub acest aspect, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 10/2001 este inadmisibilă. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 19 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Societatea Cooperativă de Consum "Federalcoop" din Constanța în Dosarul nr. 11.205/212/2008 al Tribunalului Constanța - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 4 mai 2010. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Cristina Toma __________