DECIZIE nr. 346/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 642 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Cabinetul Medical Individual Dr. Anca Maria Dobrin și Anca Maria Dobrin în Dosarul nr. 24.866/215/2007 al Tribunalului Dolj - Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, considerând că dispozițiile de lege criticate sunt conforme textelor constituționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 22 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 24.866/215/2007, Tribunalul Dolj - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 642 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Excepția a fost ridicată de Cabinetul Medical Individual Dr. Anca Maria Dobrin și Anca Maria Dobrin cu prilejul soluționării recursurilor declarate împotriva Sentinței civile nr. 16.438 din 12 noiembrie 2009, pronunțată de Judecătoria Craiova în Dosarul nr. 24.866/216/2007. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate, care reglementează răspunderea civilă a cadrelor medicale pentru prejudiciile produse din eroare pacientului sunt contrare dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (4) din Constituție. Astfel, arată că eroarea nu presupune vinovăție, ci o încălcare inconștientă, involuntară a normelor, împrejurare care înlătură caracterul penal al faptei în dreptul penal. Mai mult, prin instituirea acestei forme de răspundere, se încalcă și principiul separației puterilor în stat, în condițiile în care "legea se substituie puterii judecătorești". În acest sens, arată că doar instanțele de judecată pot aprecia și stabili, pornind de la dreptul comun în materie, respectiv art. 998 din Codul civil, conținutul condițiilor ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru antrenarea răspunderii civile delictuale. Tribunalul Dolj - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că dispozițiile Legii nr. 95/2006 prevăd expres cazurile în care poate fi angajată răspunderea personalului medical pentru malpraxis. Art. 642 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 nu instituie o răspundere civilă independentă de orice formă de vinovăție care să ducă la încălcarea principiului separației puterilor în stat, instanța fiind chemată să soluționeze litigiile în cazurile de malpraxis. Cu atât mai mult, nu se poate vorbi despre încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituție, mai ales că autorul excepției nici nu motivează această critică. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 642 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, dispoziții potrivit cărora "Personalul medical răspunde civil pentru prejudiciile produse din eroare, care includ și neglijența, imprudența sau cunoștințe medicale insuficiente în exercitarea profesiunii, prin acte individuale în cadrul procedurilor de prevenție, diagnostic sau tratament". Autorul excepției consideră că aceste prevederi de lege contravin dispozițiilor art.

(1) alin. (3) și (4) din Constituție referitoare la demnitatea omului și libera dezvoltare a personalității umane, respectiv la principiul separației puterilor în stat. Examinând excepția, Curtea constată că textul de lege criticat instituie răspunderea civilă a cadrelor medicale pentru malpraxis, respectiv pentru "neglijența, imprudența sau cunoștințele medicale insuficiente în exercitarea profesiunii". Prin urmare, art. 642 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 condiționează această formă de răspundere de atitudinea neadecvată a personalului medical care are ca urmare prejudicierea pacientului, chiar dacă nu poate fi imputată și intenția. Lipsa oricărei culpe a medicului este un factor care înlătură această răspundere, această situație fiind detaliată în cuprinsul art. 643 din aceeași lege. Așadar, apare ca neîntemeiată susținerea autorului excepției potrivit căreia textul de lege criticat ar avea ca efect antrenarea răspunderii civile a personalului medical pentru fapte în care nu poate fi reținută culpa acestuia. Demnitatea și libera dezvoltare a personalității umane, invocate de autor, nu pot avea ca semnificație exonerarea de răspundere pentru prejudiciile produse din culpă altor persoane. De asemenea, nici critica referitoare la încălcarea principiului separației puterilor în stat nu poate fi susținută. Astfel, art. 676 din Legea nr. 95/2006 prevede că "Instanța competentă să soluționeze litigiile prevăzute în prezenta lege este judecătoria în a cărei circumscripție teritorială a avut loc actul de malpraxis reclamat". Așadar, este evident că stabilirea existenței unui caz de malpraxis, precum și a răspunderii revine instanței de judecată, care va analiza aspectele de fapt înfățișate. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 642 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Cabinetul Medical Individual Dr. Anca Maria Dobrin și Anca Maria Dobrin în Dosarul nr. 24.866/215/2007 al Tribunalului Dolj - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 10 martie 2011. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea