DECIZIE nr. 396/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepție ridicată de Ioan Dorin Daneșan în Dosarul nr. 276/308/2009 al Judecătoriei Sighișoara. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 6 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 276/308/2009, Judecătoria Sighișoara a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ioan Dorin Daneșan într-o cauză având ca obiect o contestație la executare. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece, prin adoptarea măsurii coercitive a aplicării unei amenzi judiciare în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe fiecare zi de întârziere, legiuitorul a lăsat la latitudinea instanței de judecată posibilitatea de exercitare a unui abuz. Totodată, cuantificarea răspunderii patrimoniale a autorității publice administrative prin raportare la salariul minim brut pe economie "este greșită", întrucât retribuția reprezentanților autorităților publice administrative este stabilită printr-o ordonanță a Guvernului care nu face nicio referire la salariul minim brut pe economie, acesta din urmă fiind stabilit printr-o hotărâre a Guvernului. Judecătoria Sighișoara consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile de lege criticate nu reglementează dispoziții discriminatorii și nu încalcă atribuțiile puterilor statului. În plus, consideră că excepția de neconstituționalitate invocată vizează chestiuni de aplicare și de interpretare a legii, iar nu de neconstituționalitate. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia Curții Constituționale nr.1.566/2009. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 24 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificate prin art. I pct. 33 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. În prezent, textul de lege criticat are următoarea redactare: - Art. 24 "Obligația executării" [

] "(2) În cazul în care termenul nu este respectat, se aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere." Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că aceste prevederi de lege contravin dispozițiilor constituționale ale art.1 alin. (4) referitoare la organizarea statului potrivit principiului separației și echilibrului puterilor, în cadrul democrației constituționale, art. 16 alin. (1) privind principiul egalității în fața legii, art. 120 alin. (1) care instituie principiile de bază ale organizării administrației publice locale, art. 121 privind autoritățile comunale și orășenești și art. 124 referitor la înfăptuirea justiției. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în raport cu critici similare, prin Decizia nr. 1.566 din 19 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 13 ianuarie 2010. Ca și în cauza de față, Curtea a observat că autorul excepției își axează critica pe susținerea potrivit căreia stabilirea cuantumului unei amenzi prin raportare la salariul brut pe economie - care este aprobat printr-o hotărâre a Guvernului -, în condițiile în care retribuția reprezentantului autorității publice administrative căreia această sancțiune îi este aplicată este calculată în baza unei ordonanțe a Guvernului, reprezintă o măsură lipsită de vreun temei legal și, implicit, inaplicabilă. Referitor la această critică, Curtea a statuat că este lipsită de relevanță distincția pe care autorul excepției o face sub aspectul tipului de act normativ prin care sunt reglementate categoriile de drepturi salariale la care acesta face referire în motivarea pretinsei neconstituționalități a prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Prin aceeași decizie, Curtea a reținut că aplicarea amenzii prevăzute de textul de lege criticat este consecința neexecutării culpabile a unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, prin care autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative. Aceasta intervine în virtutea legii, iar cuantumul amenzii este determinat în mod cert și neechivoc prin însăși norma criticată. Totodată, Curtea a constatat că prevederile art. 24 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 nu sunt de natură să înfrângă principiul separației puterilor în stat, întrucât prerogativele judecătorului în legătură cu fixarea cuantumului amenzii nu constituie o intruziune a autorității judecătorești în atribuțiile celorlalte puteri ale statului. Cât privește dispozițiile din Legea fundamentală privitoare la principiile de bază ale organizării administrației publice locale și la autoritățile comunale și orășenești, invocate de către autorul excepției, Curtea a reținut că acestea nu au incidență în soluționarea cauzei de față. Întrucât criticile de neconstituționalitate privesc, în esență, aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepție ridicată de Ioan Dorin Daneșan în Dosarul nr. 276/308/2009 al Judecătoriei Sighișoara. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 24 martie 2011. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean