DECIZIE nr. 518/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 136 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea Comercială "Omega Is Communications" - S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 27.258/245/2009 al Judecătoriei Iași - Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 9 aprilie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 27.258/245/2009, Judecătoria Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 136 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Omega Is Communications" - S.R.L. din Iași într-o cauză civilă având ca obiect o contestație la executare. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 124 alin. (2) și art. 53 alin. (2). În acest sens, arată că art. 136 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 "creează o situație profund inechitabilă în condițiile în care subiecții unor raporturi juridice contractuale civile/comerciale încheiate cu autoritățile publice, dar nu contencioase, ci în raporturi legate de modul de administrare a patrimoniului privat, devin subiectul pasiv al unei executări silite, pe când subiecții unor raporturi juridice perfect similare, dar încheiate cu orice alte persoane, nu pot fi supuși executării silite decât după ce o instanță judecătorească a pronunțat o hotărâre de obligare a lor la plată". Judecătoria Iași - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1) și (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 136 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următorul cuprins: "Creanțele bugetare care se încasează, se administrează, se contabilizează și se utilizează de instituțiile publice, provenite din venituri proprii și cele rezultate din raporturi juridice contractuale, precum și creanțele care se încasează, se administrează, se contabilizează și se utilizează de Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A., provenite din fondurile alocate de la bugetul de stat, se execută prin organe proprii, acestea fiind abilitate să ducă la îndeplinire măsurile asiguratorii și să efectueze procedura de executare silită, potrivit prevederilor prezentului cod." În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, acest text de lege contravine prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) - Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) - Accesul liber la justiție, art. 53 alin. (2) - Restrângerea unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 124 alin. (2) - Înfăptuirea justiției. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că susținerea potrivit căreia prevederile legale criticate creează o inegalitate juridică între autoritățile publice locale și contribuabilii persoane juridice, în ceea ce privește modalitatea de constituire a titlurilor executorii, nu este întemeiată, deoarece reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza acesteia, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. De altfel, principiul constituțional consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție se referă la egalitatea în drepturi a cetățenilor în fața legii și a autorităților publice și nu la egalitatea cetățenilor cu autoritățile publice. De asemenea, Curtea constată că nu este întemeiată nici susținerea referitoare la încălcarea art. 21 alin. (3) din Constituție privind liberul acces la justiție, prin pretinsa excludere a controlului instanței de judecată asupra constituirii titlului executoriu în materia executării silite a creanțelor bugetare, dat fiind faptul că legiuitorul a reglementat posibilitatea persoanelor interesate de a contesta orice act de executare silită, în condițiile procedurale stabilite de lege. Astfel, potrivit art. 172 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură fiscală, "Persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare [

]", iar potrivit alin. (4) al aceluiași articol "Contestația se introduce la instanța judecătorească competentă și se judecă în procedură de urgență". Procedura executării silite a creanțelor fiscale asigură garanții suficiente pentru ocrotirea accesului liber la justiție și a dreptului la apărare, prin însuși faptul că oferă posibilitatea de a contesta executarea, iar în cazul admiterii contestației și desființării titlului executoriu sau a înseși executării silite, persoanele interesate au dreptul la întoarcerea executării prin restabilirea situației anterioare acesteia. Deoarece, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege, legiuitorul are latitudinea de a stabili modalitatea stingerii creanțelor fiscale prin executare silită. În aceste condiții nu poate fi primită nici critica referitoare la înfrângerea art. 53 alin. (2) din Constituție, întrucât nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi constituționale care consacră drepturi sau libertăți fundamentale. Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 136 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea Comercială "Omega Is Communications" - S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 27.258/245/2009 al Judecătoriei Iași - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 19 aprilie 2011. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent-șef, Doina Suliman